# Organizația Națiunilor Unite (ONU) # Despre ONU **Istoric** Primul pas pentru înființarea ONU îl reprezintă semnarea la data de 12 iunie 1941 a Declarației de la Palatul St. James din Londra. Două luni mai târziu, la 14 august 1941, președintele SUA, Franklin Delano Roosvelt și prim-ministrul Regatului Unit, Winston Churchill au propus un set de principii care să guverneze colaborarea internațională pentru menținerea păcii și securității. Acest document, semnat de către cei doi, este cunoscut sub numele de Carta Atlanticului. Un alt pas este realizat la data de 1 ianuarie 1942, când reprezentanții a 26 de națiuni aliate împotriva Axei s-au întâlnit la Washington pentru a își arăta spijinul pentru Carta Atlanticului. Acum este semnată ”Declarația Națiunilor Unite” , document care utilizează pentru prima data formularea de ”Națiunile Unite”. Această denumire fusese propusă de președintele american Roosvelt. La 30 octombrie 1943 este semnată la Moscova o declarație comună a guvernelor Uniunii Sovietice, Regatului Unit, SUA și Chinei. Aceste patru puteri solicitau înființarea unei organizații internaționale care să aibă în vedere menținerea păcii și securității internaționale. Câteva luni mai târziu, la 1 decembrie 1943, reprezentanții SUA, URSS și Regatului Unit, reafirmă obiectivul de la Moscova, în cadrul unei Conferințe la Teheran. În 1944 discuțiile devin mai intense în direcția înființării unei organizații internaționale pentru menținerea păcii și securității internaționale. În perioada 21 septembrie – 7 octombrie au avut loc două runde de întâlniri la conacul Dumbarton Oaks din Washington, unde reprezentații SUA, UK, URSS și China au convenit asupra: scopurilor, structurii și funcționării unei organizații internaționale. Hotărârea este reafirmată în cadrul Conferinței de la Yalta din 11 februarie 1945, când președintele Roosvelt și prim-miniștrii Churchill și Joseph Stalin au spus că vor să înființeze ” o organizație internațională generală pentru menținerea păcii și securității” . În timpul Conferinței de la San Francisco din 25 aprilie 1945, reprezentanții a 50 de națiuni au realizat Carta cu 111 articole. Carta este adoptată în unanimitate la data de 25 iunie la Opera din San Francisco și a fost semnată la 26 iunie. La patru luni după finalizarea Conferinței de la San Francisco, pe 4 octombrie 1945 a fost înființată ONU, după ce a fost ratificată Carta de către: China, Franța, Uniunea Sovietică, Marea Britanie, SUA și alți semnatari. Pe măsură ce al Doilea Război Mondial era pe cale să se încheie, națiunile își doreau mai mult ca oricând pacea. În acest scop, reprezentanții a 50 de țări s-au adunat la Conferința Organizației Internaționale a Națiunilor Unite din San Francisco, California, între 25 aprilie și 26 iunie 1945. La câteva luni după încheierea Conferinței de la San Francisco, au trecut la redactarea și apoi ratificarea Cartei ONU, fapt în urma căruia a fost creată o nouă organizație internațională, Organizația Națiunilor Unite. Așteptările națiunilor față de această nouă entitate vizau înlăturarea posibilității de a izbucni un nou război mondial, la fel de devastator precum cel care tocmai se încheiase. În prezent, Organizația Națiunilor Unite este cea mai importantă organizație internațională din lume, având astăzi 193 de state membre, având misiunea de a menține pacea și securitatea internațională, de a oferi asistență umanitară celor care au nevoie, de a proteja drepturile omului și de a respecta dreptul internațional. Față de aceste obiective inițiale, Organizația Națiunilor Unite și-a stabilit obiective de dezvoltare durabilă pentru 2030 iar statele membre ale ONU au convenit, de asemenea, să acționeze împotriva schimbărilor climatice pentru a limita încălzirea globală. În aceste condiții, ONU nu renunță la obiectivele inițiale, dar continuă să fie în același timp orientată spre viitor. **Structură** Organizația Națiunilor Unite este compusă din cinci entități: Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Secretariatul Națiunilor Unite, Curtea internațională de justiție, Consiliul de Securitate al ONU și Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite. O a șasea entitate, Consiliul de Tutelă, și-a încetat activitatea în 1994. Patru dintre cele cinci entități au sediul în New York, Curtea internațională de justiție având sediul la Haga. **11. ****Adunarea generală** Conform Cartei Națiunilor Unite, Adunarea Generală este alcătuită din toți membrii Națiunilor Unite. Această componentă ONU poate discuta orice probleme care se află sub acțiunea Cartei și poate face recomandări celorlate structuri ale organizației. Recomandările pot fi adresate Consiliului de Securitate doar dacă acesta nu își exercită deja drepturile atribuite prin Cartă asupra acelui eveniment. În alte condiții, Adunarea Generală își poate exprima punctul de vedere doar la solicitarea Consiliului de Securitate. Aspectele pe care le are în analiză Consiliul de Securitate sunt aduse la cunoștință Adunării Generale de către Secretarul General. Conform Cartei ONU, Adunarea Generală poate face recomandări în scopul: de a promova cooperarea internațională în domeniul politic şi de a încuraja dezvoltarea progresivă a dreptului internaţional şi codificarea lui; de a promova cooperarea internațională în domeniile economic, social, cultural, al învăţământului şi sănătăţii şi de a sprijini înfăptuirea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasa, sex, limbă sau religie. Adunarea Generală trebuie să primească și să analizeze rapoartele Consiliului de Securitate cu privire la măsurile adoptate de acesta în scopul menținerii păcii și securității internaționale. De asemenea, poate primi spre analiză rapoartele altor structuri ale organizației. Tot în atribuția Adunării Generale intră analiza și aprobarea bugetului ONU, precum și analiza și aprobarea tuturor acordurilor financiare încheiate de către instituțiile specializate. De asemenea, va analiza bugetele acestor instituții și va face dacă va considera necesar recomandări. Hotărârile acestui organism al ONU se vor adoptat cu votul a două treimi din membri prezenți și care au drept de vot. Această situație este valabilă în cazul următoarelor probleme (conform Art. 18, alin 2): recomandările cu privire la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, alegerea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic şi Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutela, admiterea de noi Membri în Organizaţie, suspendarea drepturilor şi privilegiilor Membrilor, excluderea de Membri, problemele referitoare la funcţionarea sistemului de tutelă şi problemele bugetare. În probleme de altă natură, Adunarea Generală va putea adopta decizii cu votul majorității membrilor prezenți și care au drept de vot. Adunarea Generală se întâlnește în sesiuni anuale, iar în situații excepționale în sesiuni extraordinare care sunt convocare de către Secretarul General sau de către majoritatea membrilor săi. Prima ședință a Adunării Generale a avut loc la 10 ianuarie 1946 la Westminter în Londra. La această întrunire au participat reprezentanți ai celor 51 de state membre. Prima rezoluție a Adunării Generale fost adoptată la data de 24 iunie 1946 și făcea referire la utilizarea pașnică a armelor atomice și eliminarea altor arme de distrugere în masă. În timpul mandatului lui Trygve Lie (primul Secretar General) Adunarea Generală a adoptat ”declarația Universală a Drepturilor Omului”. Textul acesteia a fost scris într-un interval de doi ani, timp în care lumea era divizată în două blocuri (cel estic și vestic). Adoptarea acestui document este sărbătorită la data de 10 decembrie în memoria datei la care a fost adoptat (10 decembrie 1948). **22. ****Consiliul de Securitate** Era constituit din 15 membri dintre care 5 permanenți (China, Franța, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii) și 10 nepermanenți, care sunt aleși de către Adunarea Generală pentru un mandat de doi ani. Fiecare membru are un reprezentant în Consiliul de Securitate. Deciziile acestui organism sunt obligatorii pentru membrii ONU, conform art. 25 ” Membrii Naţiunilor Unite sunt de acord să accepte şi să execute hotărârile Consiliului de Securitate, în conformitate cu prezenta Carta.” De asemenea fiecare membru ONU poate participa, fără drept de vot, la ședințele Consiliului de Securitate. Consiliul de Securitate poate să primească atenționări cu privire la probleme care vizează pacea și securitatea internațională sau orice se află sub incidența Cartei de la oricare membru al organizației. În baza analizelor realizate, face recomandări sau adoptă decizii pentru rezolvarea problemelor avute în vedere. Deciziile sunt adoptate cu voturile a nouă membri. La data de 17 ianuarie 1946 a avut loc prima întrunire a Consiliului de Securitate, la Londra. În timpul acestei ședințe au fost stabilite procedurile care guvernează buna funcționare a acestui organism. **33. ****Consiliul Economic și Social** Este alcătuit din 54 de membri ONU care sunt aleși de către Adunarea Generală, dintre care 18 sunt aleși în fiecare an pentru o perioadă de trei luni. Conform art. 62, 63, 64 și 65 are atribuții în următoarele domenii: realizarea de rapoarte ” privind probleme internaţionale în domeniile economic social, cultural, al învăţămîntului, al sănătăţii”; respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Deciziile sale sunt adoptate cu majoritatea voturilor membrilor prezenți și care au drept de vot. **44. ****Consiliul de Tutelă** **ȘȘi-a încheiat activitatea în anul 1994.** **55. ****Secretarul general** Este numit de către Adunarea Generală la recomandarea Consiliului de Securitate și este cel mai înalt funcționar administrativ al organizației. El va participa la toate ședințele: Adunării Generale, Consiliului de Securitate, Consiliului Economic și Social și ale Consiliului de Tutelă. El poate atrage atenția Consililui de Securitate cu privire la orice problemă care pune în pericol pacea și securitatea internațională. Primul Secretar General a fost Trygve Lie (norvegian), care a ocupat funcția în perioada 2 februarie 1946 – 10 aprilie 1952. La prima întrunire a Adunării Generale acesta a spus ” Este în joc viitorul întregii lumi civilizate” **Obiective** Obiectivele Organizației Națiunilor Unite sunt detaliate în Carta ONU. Principalele scopuri ale aceste organizații sunt: să mențină pacea și securitatea internațională, să dezvolte relații de prietenie între națiuni, relații bazate pe respectul pentru principiul egalității în drepturi și al autodeterminării popoarelor și să ia alte măsuri adecvate pentru întărirea păcii universale; să realizeze cooperarea internațională în rezolvarea problemelor internaționale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar și în promovarea și încurajarea respectului pentru drepturile omului și pentru libertățile fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie; să fie un centru de armonizare a acțiunilor națiunilor în atingerea acestor scopuri comune. ** Principiile** Principiile organizației, conform documentului constitutiv, sunt: egalitatea suverană a tuturor membrilor ei; toți membrii trebuie să își îndeplinească obligațiile asumate prin acceptarea Cartei; rezolvarea diferendelor internaționale prin mijloace pașnice; toți membrii se vor abtine, în relațiile lor internaționale de a recurge la amenințarea cu forța sau la folosirea ei fie împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat; toți membrii vor da acesteia întreg ajutorul în orice acțiune întreprinsă de ea în conformitate cu prevederile prezentei Carte și se vor abține de a da ajutor vreunui stat împotriva căruia Organizația întreprinde o acțiune preventivă sau de constrângere. **Finanțare** ONU este finanțat prin contribuții evaluate și voluntare de la statele membre. Adunarea Generală acceptă bugetul regulat și determină evaluarea fiecărui membru. Aceasta este bazată în mod principal pe capacitatea de plată a statului, măsurată prin venitul național brut, cu ajustări pentru datoriile externe și pentru veniturile pe cap de locuitor scăzute. Un membru care a întârziat plata contribuțiilor financiare, ” nu va putea participa la vot în Adunarea Generală dacă totalul arieratelor egalează sau depăşeşte contribuţia datorată de el pentru ultimii doi ani împliniţi. Adunarea Generală poate totuşi permite acestui Membru sa ia parte la vot în cazul în care constată că neplata se datorează unor împrejurări independente de voinţa lui.” (Art. 19) [**https://www.un.org/en/about-us/history-of-the-un**](https://www.un.org/en/about-us/history-of-the-un)**, **accesat în data de 24.12.2023 [**https://www.un.org/en/about-us/history-of-the-un/1941-1950**](https://www.un.org/en/about-us/history-of-the-un/1941-1950)**, **accesat în data de 26. 12. 2023 [**https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/19362**](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/19362)**, **accesat în data de 29.12.2023 # Studiu de caz: Zambia Zambia se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere energetic, acest fapt fiind cauzat de lipsa de acoperire extinsă a rețelei naționale. Această problemă este alarmantă în zonele rurale, unde doar 3% din populație este conectată la rețeaua electrică națională și unde furnizarea de energie este deservită predominant de generatoare diesel. În procesul de rezolvare a acestei probleme, Guvernul Zambiei colaborează cu Fondul Global de Mediu (GEF), UNIDO, UNEP, Zambia Electricity Supply Corporation Limited (ZESCO), Banca de Dezvoltare a Zambiei (DBZ), Autoritatea de Electrificare Rurală (REA) și Centrul Internațional pentru Energie Hidroelectrică Mică (ICSHP) din China. Pentru a susține guvernul Zambiei în rezolvarea acestei probleme, ONU, prin Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială (UNIDO), a contribuit la dezvoltarea un proiect care vizează energia regenerabilă pentru mini-rețele izolate. Proiectul vizează înființarea a trei mini-rețele alimentate cu surse regenerabile de energie. Proiectul va contribui, de asemenea, la un cadru legal, instituțional și politic care oferă un mediu favorabil pentru implementarea comercială a mini-rețelelor bazate pe energie regenerabilă în zonele rurale din Zambia. Acest lucru este de așteptat să susțină extinderea în continuare a pieței acestor tehnologii. # Studiu de caz - Intervenția umanitară în Gaza Conflictul dintre Gaza și Israel a început la data de 7 octombrie când organizația Hamas a atacat Israelul. Către finalul lunii octombrie, Antonio Guterres, a ținut un discurs în fața Consiliului de Securitate în care vorbește despre importanța respectării principiilor, precum principiul fundamental al protejării civililor. În această intervenție susține că a condamnat actele de teroare pe care le-a întreprins Hamas în Israel la data de 7 octombrie și că nimic nu poate justifica lansarea de rachete împotriva unor ținte civile. Face referire și la faptul că toți ostaticii trebuie să beneficieze de un tratament uman. După această introducere, Antonio Guterres susține că: atacurile Hamas nu au avut loc din senin; poporul palestinian a fost supus unei ocupații sufocante timp de 56 de ani ( economia lor s-a sufocat, casele le-au fost demolate, teritoriile lor au fost supuse în permanențe unor acte de violență, și-au pierdut speranța pentru o soluție politică). Cu toate acestea susține că atacurile Hamas nu au justificare și că în același timp nu trebuie pedepsit tot poporul palestinian. Susține că acțiunile militare israeliene din Gaza sunt alarmante deoarece: numărul victimelor din rândul civililor este foarte mare; zonele rezidențiale au fost ditruse total. Concluzionează că în conformitate cu aspectele dreptului internațional trebuie ca: israelienii să-și vadă materializate nevoile legitime de securitate; palestinienii să-și vadă materializate aspirațiile legitime pentru un stat independent. Acesta redactează un document prin care convoacă o întrunire de urgență a Adunării Generală la data de 26 octombrie. Informează Adunarea Generală că a primit o scrisoare (la data de 19 octombrie) de la Mahmoud Hmoud (reprezentantul permanent al Regatului Hașemit al Iordanului) și de la Sidi Mohamed Laghdaf (reprezentantul permanent al Republicii Islamice Mauritania) în calitatea lor de președinți ai Grupul Arab și ai Organizației pentru Cooperare Islamică, prin care aceștia solicită organizarea unei sesiuni speciale de urgență a Adunării Generale. De asemenea, susține că a mai primit scrisori de la: reprezentantul pemanent al Republicii Nicaragua; reprezentantul permanent al Federației Ruse; însărcinatil cu afaceri al Republicii Arabe Siriene; reprezentanții permanenți ai: Bangladeshului, Cambodgiei, Indoneziei, Lao, Malaezia, Timorului de Est, Vietnam și Brunei. Toți cei enumerați anterior aveau aceleași solicitări ca în scrisoare din 19 octombrie. Adunarea Generală se întrunește la data de 26 octombrie 2023 și adopta rezoluția pentru Gaza A/ES-10/L.25 (120 voturi pentru, 14 vonturi împotrivă și 45 de abțineri) prin care solicită: un armistițiu umanitar; respectarea, de către părțile implicate în coflict, a drepturilor civililor, precum și protejarea pesonalului umanitar din regiune; furnizarea imediată și nestingherită de bunuri și servicii esențiale civililor (apă, alimente, medicamente, combustibil, electricitate); acordarea de ajutor umanitar ” imediat, deplin, susținut, sigur și nestingherit”; crearea unor coridoare umanitare; anularea ordinului israelian de evacuare a palestinienilor și personalului Națiunilor Unite; eliberarea imediată și necondiționată a civililor care fuseseră luați ostatici în data de 7 octombrie. De asemenea, prin această rezoluție, Adunarea Generală respinge orice tentativă de transfer forțat al populației civile palestiniene și subliniază: impactul pe care conflictul îl are asupra civililor și în special asupra femeilor și copiilor; necesitatea instituirii unui mecanism de protecție a civililor; importanța prevenirii escaladării violențelor în regiune. Canada a adus un amendament la textul inițial al rezoluției, amendament care nu a fost adoptat. Acesta prevedea ” (AG) Respinge și condamnă fără echivoc atacurile teroriste ale Hamas care au avut loc în Israel, începând cu 7 octombrie 2023 și luarea de ostatici, solicită siguranța, bunăstarea și tratamentul uman al ostaticilor în conformitate cu cu dreptul internațional și solicită eliberarea lor imediată și necondiționată”. De asemenea, unii membri au condamnat faptul că în Consiliul de Securitate nu s-a putu adopta o decizie cu privire la acest conflict și la intervenția umanitară. Consiliul de Securitate reușește să adopte dezoluția 2712 / 2023 la data de 15 noiembrie prin care solicită: respectarea dreptului international umanitar în ceea ce privește protecția civililor și a copiilor în mod special; pauze și coridoare umanitare urgente și extinse în toată Fâșia Gaza; eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas. De asemenea, face apel la abținerea de la privarea civililor din Gaza de serviciile de bază și de asistența umanitară esențială și subliniază necesitatea protejării ” întregului personal medical și umanitar, vehiculelor inclusiv ambulanțe, site-urilor umanitare și infrastructurii critice, pentru a facilita deplasarea convoaielor de ajutor și a pacienților, în în special copiii bolnavi și răniți și îngrijitorii acestora”. Rezoluția Consiliului de Securitate a fost urmată de o pauză umanitară în perioada 24 noiembrie – 1 decembrie (când ostilitățile au fost reluate). Conform raportului UNICEF din data de 14 decembrie, situația era următoarea: 1. Palestina – 1,9 mil pers. dislocate intern, din care jumătate erau copii; la data de 12 decembrie, erau raportate 18 412 pers ucise (din care 5 350 erau copii); 50 100 pers rănite (din care cel puțin 8 663 copii) și mii de personae erau declarate dispărute sub ruinele clădirilor. 2. Israel – 1 200 persoane ucise (din care cele mai multe în timpul atacului din 7 octombrie și cel puțin 35 copii); 7 500 pers rănite; 240 persoane sunt ținute prizoniere, din care aprox. 35 copii. Dintre cei 35 de copii, 34 au fost eliberați în perioada 24 – 30 noiembrie. Răspunsul umanitar al UNICEF este organizat pe mai multe axe: **WASH** (Water, Sanitation and Hygiene) - vizează aspectele legate de alimentarea cu apă și rezolvarea problemelor de igienă; **sănătate** - furnizarea de materiale medicale, inclusiv medicamentele și consumabilele; alimentarea cu apă a unor spitale; **alimentație** - provizii alimentare de bază; **protecția copilului** - personal pentru asistență juridică, servicii psihosociale, activități recreative, sănătate mintală și sprijin psihosocial (MHPSS) și management de caz; **educație** - kit-uri educaționale date în adăposturi și personal care se ocupă de copii; **protecție socială** - finanțarea familiilor afectate de conflict în medie cu 187 $/ lună pentru elemente esențiale precum: apă, alimente și produse de igienă **schimbări sociale și comportamentale** **(SBC)** - a difuzat pe scară largă două mesaje cheie privind protecția: cu privire la riscurile existenței muniției neexplodate și despre cum să fie asistați copiii despărțiți de familie și neînsoțiți. **Responsabilitate față de populațiile afectate (AAP)/ Prevenirea exploatării și abuzului sexual (PSEA)** - beneficiarii au contact direct si sigur cu UNICEF pentru a face orice reclamatie sau a își exprima punctul de vedere cu privire la diferite aspecte Pentru perioada octombrie - decembrie, UNICEF a făcut o evaluare a nevoilor umanitare și a ajuns la concluzia că este nevoie de 20 mil $, repartizați pe axele de intervenție astfel: **WASH** (5 520 000 $); **sănătate** (4 180 000 $); **alimentație** (1 200 000 $); **protecția copilului** (2 400 000 $); **educație** (2 393 000 $); **protecție socială** (3 275 000 $); **SBC, AAP și PSEA** (150 000 $) și **coordonare** (882 000 $). UNICEF redactează rapoarte săptămânale pentru a prezenta punctual în ce a constat intervenția umanitară în Fâșia Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est. În continuare prezentăm spre exemplificare ajutorul umanitar oferit în perioada de raportare 30 noiembrie – 6 decembrie 2023: **1. ****WASH UNICEF împreună cu cei 68 de parteneri **– au fost furnizați 660 000 litri de apă îmbuteliată în școli, spitale, comunități gazdă din afara UNRWA (pentru 220 000 pers din care 110 000 copii); au fost alocate 26 000 recipiente de 10 litri cu apă; ONU a distribuit 118 000 litri de combustibil (care deservesc 1 mil pers din care 560 000 copii) pentru: operarea a peste 66 de puțuri de apă, operarea instalațiilor de desalinizare și transportul apei; de asemenea, ONU a mai furnizat combustibil și pentru operarea unei stații de tratare a apelor uzate și pentru eliminarea acestora în siguranță de care au beneficiat 275 000 pers (140 000 copii) din Rafah; s-au asigurat servicii de curățenie în Centrul de Formare Khan Younis de care au beneficiat 24 000 pers (12 500 copii). 2. **Sănătate** – în această perioadă de raportare, UNICEF și-a extins activitatea pentru a servi încă 20 de adăposturi în nordul Gazei, inclusiv în Beit Hanon, Beit Lahia, Jabalia și Jabalia Camp; peste 16 000 pers din 71 000 pers care se află în adăposturi au beneficiat de servicii de asistență medicală primară (asistență medicală post-traumatică, gestionarea bolilor transmisibile și netransmisibile); 500 de femei însărcinate au beneficiat de îngrijire prenatală, de fier și suplimente de acid folic; au fost asistate 5 nașteri în adăposturi și 123 de femei însărcinate și adolescente au fost trimise la spitalele din nordul Fâșiei Gaza; de asemenea au mai fost furnizate pentru un spital din Nuseirat (19 000 beneficiari): antibiotice, 10 truse de bază pentru sănătate, 19 truse de consumabile medicale și 6 truse pentru diaree acută. 3. **Alimentație UNICEF împreună cu cei 25 de parteneri** – au beneficiat de alimente terapeutice 4 850 de copii sub 5 ani aflați în situație de risc; au fost furnizate: biscuiți cu energie înaltă - pentru 24 000 de copii între 6 și 59 de luni timp de 1 lună, suplimente de fier-folat pentru a ajunge la 40.562 de femei însărcinate și care alăptează, micronutrienți pentru a ajunge la 18.120 de femei însărcinate și care alăptează și adolescente, suplimente de vitamina A pentru a ajunge la 33.706 copii 6-11 luni, laptele terapeutic pentru a fi folosit pentru tratamentul a peste 560 de copii cu complicatii medicale. 4. **Protecția copilului** – 3 444 de copii au beneficiat de sprijin psihosocial, iar dintre aceștia 1 150 au fost instruiți cu privire la existența a unor posibile resturi de explozibil în adăposturi; în adăposturile din Gaza au fost furnizate 50 000 de pături, iar CPAoR a furnizat îmbrăcăminte de iarnă pentru copii; 407 pers (130 femei + 277 copii) au participat la sesiuni de instruire privind parentingul pozitiv; în Cisiordania și Ierusalimul de Est au beneficiat 350 de copii (din care mai mult de 10 erau cu dizabilități) de: managementul cazurilor, sănătatea mintală, sprijin psihosocial (MHPSS), activități recreative, sesiuni de conștientizare privind drepturile copilului, sesiuni de conștientizare privind siguranța în mediul digital; de asemenea a fost asigurată și asistență juridică pentru 2 copii palestinieni care au fost arestați. 5. **Educație (UNICEF co-lider cu Salvați Copiii)** – 17 800 copii (9 251 fete + 165 copii cu dizabilități) din 61 de adăposturi pentru persoane dislocate intern din comunitățile Khan Younis, Deir Al Balah, Rafah, An Nuseirat și Bani Suhila și în tabere din sudul Fâșiei Gaza au beneficiat de activități recreative; această activitate a fost extinsă de partenerii UNICEF pentru încă 4 400 copii (2 331 fete + 58 copii cu dizabilități); au fost evaluate 41 de școli din 111 din sudul Fâșiei Gaza. Acestea au suferit diferite grade de avariere. Evaluarea a urmărit 4 obiective: gravitatea pagubelor (școli: distruse total, daune majore, daune moderate, daune minore), prezentare generală a facilităților școlare, disponibilitatea spațiului gol în jurul incintei școlii (50-100 de metri pătrați) și adecvarea acestor spații pentru instalarea de structuri temporare pentru desfășurarea activităților educaționale și recreative ( 30 școli au astfel de spații, sub rezerva evaluării securității și siguranței), cartografierea disponibilității personalului/profesorilor instruiți pentru a desfășura activități educaționale și recreative pentru bunăstarea copiilor și comunităților strămutate ( în 13 școli au fost identificate 82 de persoane care ar putea facilita activități de recreere, în 23 de școli au fost identificați 190 de profesori care sunt resursă pentru reluarea predării-învățării, în 33 de școli au fost identificate 474 de pers sau copii cu dizabilități). **6. ****Protecția socială **– ajutoarele financiare au ajuns la 310 000 persoane (40 500 familii, 9 900 gospodării conduse de femei, 145 000 de copii, 14 400 pers cu dizabilități). Ajutorul financiar era de apox 195 $ / familie / lună. Pe axa WASH, săptămânal s-au oferit cantități de apă și combustibil pentru a diminua efectele generate de lipsa acestora, inclusiv aspecte legate de sănătatea publică având în vedere că OMS vorbea despre creșterea cazurilor de meningită, icter, varicelă și infecții ale tracturlui respirator superior. Prin axa de alimentație populația a beneficiat de tratamente pentru anemie (33 300 femei care alăptau până la data de 23 noiembrie), în perioada 24 – 29 noiembrie au fost înființate două grupuri de lucru, unul pentru sprijinirea sugarului și hrănirea copiilor mici, iar cel de-al doilea pentru gestionarea risipei. Axa de sănătate a vizat săptămânal furnizarea de medicamente și consumabile medicale, în funcție de disponibilitate și de posibilitatea de a ajunge la cei aflați în nevoie; prin UNICEF în parteneriat cu OMS au fost furnizate vaccinuri pentru: Bacilul Calmette-Guérin (BCG), vaccinul antipolio oral (OPV), rujeola, oreion și rubeolă (MMR), DTP, PCV, hepatita B, Dt, Td și IPV, seringi și tifon, truse medicale. Prin axa de educație au fost asigurate: truse ”Școala într-o cutie”, truse de recreere, materiale pentru reluarea cursurilor când situația o va permite (corturi performante – 5 bucăți și 900 de prelate); până la data 9 noiembrie împreună cu Salvați Copiii și cu alți parteneri au asigurat accesul la educație pentru 34 000 de copii. UNRWA (The United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near East) declara că la data de 13 decembrie 2023 în cele 155 de centre pe care le aveau erau adăpostite 1 374 000 de persoane dislocate intern și că 103 dintre aceste adăposturi suferise avarii în timpul atacurilor. Având în vedere faptul că focurile fuseseră reluate la data de 1 decembrie, Consiliul de Securitate se reunește la data de 8 decembrie cu scopul de a dopta o rezoluție propusă de Emiratele Arabe Unite și susținută de 90 de state membre ale ONU și de aproape toți membrii Consiliului. Această rezoluție nu este adopatată deoarece SUA și-a folosit dreptul de veto. Reprezentantul SUA a spus că decizia de vot a fost luată ținând cont de faptul că dacă Israelul depune armele unilateral, Hamas va continua să țină ostatici și că această organizație va continua să fie o amenințare pentru Israel. De asemenea, acesta a precizat că Hamas nu dorește nici pacea și nici soluția cu două state (care are susținere în Adunarea Generală). Consiliul de Securitate se reunește în data de 22 decembrie 2023, când reușește să adopte o nouă rezoluție (rez. 2 720) cu 13 voturi pentru și două abțineri (SUA și Federația Rusă). Prin această rezoluție sunt reamintite solicitările prevăzute în documentul 2 712 și în plus se : ” solicită tuturor părților să adere la dreptul internațional umanitar și, în acest sens, regretă toate atacurile împotriva civililor și a bunurilor civile, precum și toate violența și ostilitățile împotriva civililor și toate actele de terorism”; furnizarea de combustibil către Gaza, pentru a răspunde nevoilor umanitare; numirea cu promptitudine de către Secretarul General a unui coordonator superior în domeniul umanitar și cel al reconstrucției; adoptatrea, de către părțile implicate, tuturor măsurilor necesare pentru a fi asigurată siguranța și securitatea personalului Națiunilor Unite și a celui asociat; aplicarea integrală a rezoluției 2 712. **Bibliografie** [https://www.unicef.org/appeals/state-of-palestine/situation-reports](https://www.unicef.org/appeals/state-of-palestine/situation-reports), rapoarte săptămânale ale UNICEF, accesat în data 17 decembrie [https://press.un.org/en/2023/sc15496.doc.htm](https://press.un.org/en/2023/sc15496.doc.htm), UN adopteting Resolution 2712, accesat în data de 6 decembrie 2023 [https://undocs.org/Home/Mobile?FinalSymbol=A%2FES-10%2FL.25&Language=E&DeviceType=Desktop&LangRequested=False](https://undocs.org/Home/Mobile?FinalSymbol=A%2FES-10%2FL.25&Language=E&DeviceType=Desktop&LangRequested=False), rezoluția Adunării Generale rezoluția pentru Gaza A/ES-10/L.25, accesat în data de [https://undocs.org/Home/Mobile?FinalSymbol=S%2FRES%2F2712(2023)&Language=E&DeviceType=Desktop&LangRequested=False](https://undocs.org/Home/Mobile?FinalSymbol=S%2FRES%2F2712(2023)&Language=E&DeviceType=Desktop&LangRequested=False), Rezoluția 2 712 (Consiliul de Securitate), accesat în data de 6 decembrie 2023 [https://news.un.org/en/story/2023/10/1142507](https://news.un.org/en/story/2023/10/1142507), SUA se folosește de dreptul de veto pentru a respinge o rezoluție în Consiliul de Securitate, accesat în data de 6 decembrie 2023 [https://news.un.org/en/story/2023/12/1145022](https://news.un.org/en/story/2023/12/1145022), Rezoluția 2 720 (Consiliul de Securitate), accesat în data de 24 decembrie 2023