United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC)

Despre UNODC

Istoric

Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate a fost înființat în 1997 prin fuziunea între UNDP (Programul Națiunilor Unite pentru Droguri) și Centrul Națiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalității Internaționale.[1] Acesta a luat naștere la inițiativa Secretarului General al ONU sub denumirea „Biroul pentru Controlul Drogurilor și Prevenirea Criminalității”, redenumit ulterior Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) în octombrie 2002.[2]

UNODC are ca obiectiv principal ajutarea statelor membre în lupta împotriva drogurilor, a criminalității și a terorismului în toate formele și manifestările sale, cu scopul de a crea un spațiu sigur prin promovarea păcii și a bunăstării durabile. Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, în calitate de lider global în lupta împotriva traficului de droguri și a criminalității internaționale și principala entitate a Națiunilor Unite care oferă asistență juridică și tehnică pentru prevenirea terorismului, își desfășoară activitatea în toate regiunile lumii print-o rețea extinsă de birouri locale.[3] 

De-a lungul timpului UNODC a colaborat cu multe alte comitete ale ONU precum: UNDP, UN Women, Security Council, UNFPA, UNAIDS, United Nations Counter-Terrorism Office, dar și cu multe ONG-uri: Lions Club International, Benevolentia Foundation, Drug Abuse Prevention Center, Acces to Health Fund etc.[4] Colaborarea directă cu guvernele și organizațiile nonguvernamentale permite UNODC dezvoltarea și implementarea programelor de control destinate prevenirii criminalității și traficului de droguri, prin adaptarea acestor programe la nevoile specifice fiecărei țări membre.[5]

Prin activitatea și programele aflate în  desfășurarea, UNODC promovează justiția, sănătatea și securitatea la nivel global, având la bază abordări incluzive, durabile și care au în centru interesul pentru drepturile omului. Astfel, având în vedere mediul de securitate aflat în continuă schimbare, UNODC promovează cooperarea regională și transnațională ca metodă de gestionare pentru amenințările la adresa securității reprezentate de traficul de droguri, corupție, acte de terorism și de criminalitate. Începând cu anul 2002, agenda UNODC introduce un program extins de activități pentru Filiala de Prevenire a Terorismului, care prevede acordarea de asistență statelor în ratificarea și aplicarea instrumentelor juridice universale împotriva terorismului.[6]

 

Structură

Cu sediul central la Viena, UNODC operează în peste 150 de țări din întreaga lume prin intermediul rețelei de birouri locale, precum și prin intermediul birourilor de legătură de la New York și Bruxelles.[7] Conducerea Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate este reprezentată de directorul executiv, numit de Secretarul ONU și asistat de un director executiv adjunct.

Directorul executiv ocupă cea mai înaltă funcție în cadrul organizației, fiind responsabil de fiecare unitate organizatorică, își asumă responsabilitatea cu privire la toate activitățile Oficiului Națiunilor Unite împotriva Drogurilor și Crimei și răspunde în fața Secretarului General al ONU. De asemenea, în agenda și obligațiile directorului executiv sunt regăsite și următoarele atribuții:

Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) este structurat, conform organigramei prezentate anterior, astfel:

Biroul Directorului Executiv (OED – Office of the Executive Director)

Începând cu 1 februarie 2020, funcția de director executiv al UNODC este ocupată de Ghada Fathi Waly, în urma numirii sale de către secretarul general António Guterres, fiind recomandată de experiența acesteia în domeniile de interes ale organizației.[9] Biroul se ocupă de asistarea în direcția executivă generală și managementul Oficiului Națiunilor Unite împotriva Drogurilor și Crimei și facilitează cooperarea între birouri pentru implementarea planurilor de lucru și în chestiuni administrative. OED acționează ca secretariat pentru reuniunile Comitetului Executiv și alte reuniuni ale personalului superior și răspunde la solicitările Biroului Executiv al Secretarului General de materiale informative și de redactare a declarațiilor cu privire la chestiuni de fond legate de mandatele UNODC. Totodată, furnizează servicii de protocol pentru ceremonii, evenimente speciale și vizite ale demnitarilor la nivel înalt.[10]

Divizia pentru Management (DM – Division for Managemnt) este formată din Serviciul de Management al Resurselor Financiare, Serviciul de Management al Resurselor Umane și Serviciul de Tehnologie a Informației. Funcțiile Diviziei pentru Management:

Divizia pentru Operațiuni (DO – Divison for Operations) are ca obiectiv sprijinirea și coordonarea guvernelor în consolidarea capacităților juridice și tehnice de operarea în privința combaterii traficului de droguri, de persoane, de arme, cât și în ceea ce privește diminuarea corupției. Directorul care stă la baza conducerii Diviziei pentru Operațiuni are ca responsabilitate raportarea situațiilor către directorul executiv al UNODC, acordarea de sprijin strategic birourilor teritoriale ale UNODC și promovarea expertizei cu scopul de a consolida pacea și securitatea la nivel global.[12

Divizia pentru Analiza Politicii și Afaceri Publice (DPA – Division for Policy Analysis and Public Affairs) este formată din ramura de analiză și cercetare a politicilor, secțiunea Advocacy  și secțiunea Cofinanțare și Parteneriat. Obiectivele diviziei sunt realizarea cercetărilor și analizelor strategice folosite ca pilon pentru elaborarea măsurilor de control al drogurilor și criminalității, evaluarea programelor și proiectelor UNODC și promovarea imaginii și activităților organizației, inclusiv prin parteneriate cu țări care sprijină financiar activitatea UNODC, organizații non-guvernamentale, organizații din sistemul Națiunilor Unite și instituții financiare internaționale.[13]

Divizia pentru „Treaty Affairs” (DTA – Division for Treaty Affairs) are la bază următoarele entități: Filiala Trate și Afaceri Juridice, Filiala Prevenirea Terorismului și Secretariatul Comitetului Internațional pentru Controlul Narcoticelor. DAT îndeplinește obligațiile Secretariatului Națiunilor Unite cu privire la convențiile internaționale despre controlul drogurilor și prevenirea criminalității, oferă consiliere și asistentă guvernelor în formularea, implementarea și monitorizarea convențiilor adoptate, dar și a altor instrumente obligatorii la nivel internațional privind controlul drogurilor, prevenirea criminalității și justiția penală.[14]

Obiective

Misiunea UNODC este aceea de a contribui la pacea și la securitatea globală, de a apăra și promova drepturile omului și de a susține dezvoltarea, având ca obiectiv formarea unui spațiu sigur prin lupta împotriva drogurilor, a criminalității, corupției și terorismului.[15] Pentru îndeplinirea misiunii organizației, la baza acțiunilor UNODC stau cercetarea și analiza (politici bazate pe dovezi), stabilirea de norme și standarde internaționale (convențiile ONU) și consolidarea capacităților prin asistență tehnică.[16]

Principalele domenii de operare ale UNODC:

  1. Combaterea drogurilor – În acest sens, UNODC lansează aplicarea convențiilor internaționale cu privire la controlul drogurilor și promovarea politicilor bazate pe dovezi. Totodată, sprijină și coordonează statele membre în privința abuzului de droguri, cât și consolidarea cooperării internaționale și schimbul de bune practici în domeniul controlului de droguri.
  2. Combaterea criminalității organizate – UNODC oferă asistență statelor membre în consolidarea statutului juridic și implementarea unor noi instituții pentru combaterea criminalității organizate.[17]
  3. Combaterea corupției – Organizația promovează integritatea, etica și buna guvernare atât în rândul sectorului public, cât și asupra sectorului privat. UNODC acordă asistență statelor membre pentru îndeplinirea Convenției Națiunilor Unite cu privire la combaterea corupției și a impactului său catastrofal asupra societății. Prin mijloacele tehnice și comisiile anticorupție, UNODC promovează transparența și consolidarea mecanismelor de responsabilizare.[18]
  4. Prevenirea și combaterea terorismului – sunt realizate prin intermediul coordonării și asistenței acordate statelor membre în ceea ce privește combaterea terorismului și combaterea finanțării terorismului prin încurajarea colaborării în domeniul schimbului de informații.[19]

Finanțare

Finanțarea UNODC și sprijinirea domeniilor mandatului UNODC este realizată, în mare parte, prin intermediul contribuțiilor voluntare din partea statelor membre, a organizațiilor multilaterale și a sectorului privat.[20] Statele Unite ale Americii se clasează pe primul loc în rândul statelor care au contribuit voluntar la finanțarea UNODC, contribuția sa totală atingând suma de 582,526,901$.

 


Referințe

[1] Kingdom of the Netherlands UNODC, The Netherlands and the UN Vienna, https://www.netherlandsandyou.nl/web/pr-un-vienna/about-us/departments/unodc, data accesării: 10.01.2024.

[2] UDEMUN, UNODC. „United Nations Office on Drugs and Crime”, UDEMUN Rise for peace. Unite for humanity, 2021, https://www.udem.edu.mx/sites/default/files/2021-01/United-Nations-Office-on-Drugs-and-Crime-HS-UDEMUN-2021_0.pdf, accesat la 10.01.2024.

[3] United Nations Brussels, United Nations Office on Drugs and Crime, Partnering with the European Union, https://www.unbrussels.org/united-nations-office-on-drugs-and-crime-unodc/, data accesării: 10.01.2024.

[4] UDEMUN, op.cit. https://www.udem.edu.mx/sites/default/files/2021-01/United-Nations-Office-on-Drugs-and-Crime-HS-UDEMUN-2021_0.pdf, data acceării: 10.01.2024.

[5] United Nations Office at Vienna, UNOV, The United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), UNOV, https://www.unov.org/unov/en/unodc.html, data accesării: 10.01.2024.

[6] UNODC, UNODC: who we are and what we do, United Nations Office on Drugs and Crime, https://www.unodc.org/documents/Advocacy-Section/UNODC-at-a-glance_PRINT.pdf, data accesării: 10.01.2024.

[7] United Nations Brussels, op.cit., https://www.unbrussels.org/united-nations-office-on-drugs-and-crime-unodc/, data accesării: 10.01.2024.

[8] Kofi A. Annan, „Organization of the United Nations Office on Drugs and Crime”, Secretary General’s bulletin, 15 martie 2004, https://daccess-ods.un.org/tmp/7523679.13722992.html, data accesării: 10.01.2024.

[9] United Nations Officeon Drugs and Crime, United Nations Office on Drugs And Crime (UNODC) Executive Director, United Nations Office at Vienna (UNOV) Director General Ghada Fathi Waly, https://www.unodc.org/unodc/en/eds-corner/biography.html, data accesării: 10.01.2024.

[10] Kofi A. Annan, op.cit. p.3.

[11] United Nations Office at Vienna, Division for Management, https://www.unov.org/unov/en/div_management.html, data accesării: 10.01.2024.

[12] United Nations Office at Vienna, Division for Operations, https://www.unov.org/unov/en/div_operations.html, data accesării: 10.01.2024.

[13] United Nations Office at Vienna, Division for Policy Analysis and Public Affairs, https://www.unov.org/unov/en/div_policy.html, data accesării: 10.01.2024.

[14] United Nations Office at Vienna, Division for Treaty Affairs, https://www.unov.org/unov/en/div_treatyaffairs.html, data accesării: 10.01.2024.

[15] United Nations Office on Drugs and Crime, Introduction, The UNODC Strategy 2021-2025, https://www.unodc.org/unodc/en/strategy/index.html, data accesării: 10.01.2024.

[16] The Netherlands and the UN Vienna, op.cit. https://www.netherlandsandyou.nl/web/pr-un-vienna/about-us/departments/unodc, data accesării: 10.01.2024.

[17] United Nations Office on Drugs and Crime, Preventing and Countering Organized Crime, https://www.unodc.org/unodc/es/humanrights/areas/organized-crime.html, data accesării: 10.01.2024.

[18] United Nations Office on Drugs and Crime, UNODC’s Action against Corruption and Economic Crime, https://www.unodc.org/unodc/corruption/, data accesării: 10.01.2024.

[19] United Nations Office on Drugs and Crime, UNODC, News and Events, https://www.unodc.org/unodc/en/terrorism/index.html, data accesării: 10.01.2024.

[20] United Nations Office on Drugs and Crime, Partnerships and Funding, https://www.unodc.org/unodc/en/donors/index.html, data accesării: 10.01.2024.

Studiu de caz: Atacul ISIS asupra comunității Yazidi

La data de 3 august 2014, ISIS a ocupat regiunea Sinjar din nord-vestul Irakului, îndreptându-și atacurile asupra comunității Yazidi care găzduia aproximativ 1,200 de persoane în momentul atacului. Ocuparea Sinjarului a avut loc la scurt timp după ce, în urmă cu două luni, ISIS a preluat controlul asupra Mosulului și a organizat mai multe atacuri la scară mică asupra regiunii Sinjar.[1] Ceea ce a urmat a rămas cunoscut sub numele de „Masacrul de la Sinjar”, un episod tragic în care cel puțin 5 mii de persoane au fost ucise în timpul atacului terorist, iar alte câteva mii au fost răpite și supuse la abuzuri brutale, precum tortura, sclavia domestică și exploatarea sexuală. Atacul grupării ISIS s-a desfășurat într-o formulă compactă, care a permis luarea cu asalt a orașelor și satelor din toate părțile Muntelui Sinjar.

Forțele de luptă kurde-irakiene slab pregătite și defavorizate numeric au creat contextul perfect pentru avansarea atacului produs de ISIS, care la scurtă vreme după ocuparea regiunii a înființat numeroase puncte de control și echipe mobile care aveau ca misiune capturarea yazidilor.[2] Atacul ISIS asupra Yazidi a fost clasificat drept genocid de către Statele Unite ale Americii care au intervenit în ajutorul comunității prin atacuri aeriene împotriva grupării teroriste.

 

Din 2014, UNODC a reprezentat un partener important al Irakului în consolidarea capacității autorităților irakiene în lupta împotriva terorismului.[3] În calitate de organizație care are ca obiectiv principal ajutarea statelor membre în lupta împotriva drogurilor, a criminalității și a terorismului în toate formele și manifestările sale, cu scopul de a crea un spațiu sigur prin promovarea păcii și a bunăstării durabile, UNODC a lansat la începutul anului 2021 un proiect de asistență pentru Irak. Proiectul are ca obiectiv consolidarea sistemului de justiție penală pentru a susține și proteja drepturile victimelor terorismului. Totodată, un subiect de interes care s-a regăsit în agenda UNODC cu privire la combaterea terorismului și sprijinirea victimelor atacului ISIS din 2014, a fost implementarea atelierelor și proiectelor de asistență emoțională acordată victimelor atacului de la Sinjar. UNODC promovează sprijinul psihologic ca parte integrantă a proiectului și urmărește creșterea semnificativă a capacității victimelor de a face față traumelor produse.[4] De asemenea, UNODC a demarat împreună cu Asociația Victimelor Terorismului din Liban activități destinate proiectelor de reabilitare și responsabilizare a victimelor din comunitățile afectate.[5]

 

În august 2023, pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare și Omagiu pentru Victimele Terorismului, UNODC a făcut publică povestea lui Iman Abdullah, una dintre supraviețuitoarele atacului terorist din 2014 asupra Irakului. UNODC continuă misiunea de reintegrare și sprijinire a victimelor terorismului, prin desfășurarea atelierelor de sprijin psihologic susținute în parteneriat cu Asociația Libaneză pentru Victimele Terorismului. UNODC trage un semnal de alarmă asupra provocărilor și suferinței prin care trec victimele  și supraviețuitorii terorismului, iar prin programele demarate în acest sens, organizația încurajează importanța înțelegerii victimelor terorismului și nevoile lor pentru reintegrarea în societate.

 

În vederea susținerii și protejării victimelor atacului terorist din 3 august 2014, în 2018 a fost lansată „Inițiativa Nadia” de către ambasadoarea Goodwill al UNODC, Nadia Murad, supraviețuitoare a atacurilor brutale desfășurate de gruparea ISIS în regiunea Sinjar. Ambasadoarea a declarat că inițiativa a luat naștere pentru a continua munca sa de sprijinire și susținere a victimelor și supraviețuitorilor atacului ISIS. Programul are ca obiectiv facilitarea dezvoltării durabile și reintegrarea comunității Yazidi din Sinjar într-un mediu sigur, care să le permită să își reconstruiască viața și să trăiască cu deminate.[6] 

 Inițiativa lansată în 2018 a fost implementată atât la nivel local, cât și la nivel internațional, reușind să atingă realizări importante în numele comunității Yazidi și al supraviețuitorilor atacului terorist. Astfel, inițiativa a introdus peste 50 de proiecte legate de asistența medicală, educație, mijloace de trai, securitate, infrastructură publică și multe altele, toate destinate asistenței și sprijinirii victimelor în procesul de reintegrare și depășire a traumelor psihologice produse de atacurile ISIS din 2014.[7]



[1] Valeria Cetorelli, Sareta Ashraph, A Demographic Documentation of ISIS’s Attack on the Yazidi Village of Kocho, The London School of Economics and Political Science, LSE Middle East Centre Report,  2019, p. 7.

[2] Ibidem, p. 9.

[3] United Nations Office on Drugs and Crime, UNODC helps Iraqi victims of terrorism regain hope and their lives, 2021, https://www.unodc.org/unodc/en/frontpage/2021/December/unodc-helps-iraqi-victims-of-terrorism-regain-hope-and-their-lives.html, data accesării: 11.01.2024.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

[6] United Nations Office on Drugs and Crime, An Interview with UNODC Goodwill Ambassador Nadia Murad, 2021, https://www.unodc.org/unodc/en/human-trafficking/Webstories2020/interview-ambassador-nadia-murad.html, data accesării: 11.01.2024.

[7] Ibidem.

Studiu de caz - UNODC: Reducerea decalajului privind HIV și SIDA

În calitate de co-sponsor al Programului Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAISD), Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate devine principalul pilon în prevenirea și îngrijirea persoanelor infectate cu HIV din rândul consumatorilor de droguri injectabile și a celor din penitenciare.[1]

Conform statisticilor, persoanele care se droghează cu substanțe injectabile sunt predispuse în mod disproporționat la a se infecta cu boli infecțioase transmise prin sânge, precum HIV, SIDA sau hepatita C din cauza condițiilor în care se desfășoară astfel de acțiuni ilicite. Un raport din 2017 estima că numărul de persoane care consumă droguri injectabile la nivel mondial se situează la 11,3 milioane de persoane, iar aproximativ una din opt persoane care se injectează trăiește cu HIV.[2]

UNODC a lansat un program global pentru sprijinirea și încurajarea țărilor în direcția obținerii accesului universal la prevenirea, tratamentul și îngrijirea HIV în rândul persoanelor consumatoare de droguri, cât și pentru persoanele infectate cu HIV din cadrul penitenciarelor. Pentru a sprijini statele membre în adoptarea programului, UNODC încurajează eforturile guvernelor și organizațiilor societății civile în dezvoltarea și implementarea normelor de prevenire a consumatorilor de droguri și infectarea cu HIV/SIDA.

De asemenea, UNODC este responsabil de acordarea dreptului la asistență și îngrijire medicală în vederea tratării HIV și SIDA pentru persoanele aflate în închisoare, fiind răspunzător de îndeplinirea Normelor minime standard ale Organizației Națiunilor Unite pentru tratamentul deținuților.[3]

UNODC lucrează constant la implementarea unor noi ghiduri tehnice care să ajute la sprijinirea țărilor în abordarea HIV în rândul consumatorilor de droguri și a oamenilor din închisori, cum ar programele de reducere a efectelor nocive bazate pe dovezi. Totodată, în colaborare cu Fondul Global, OMS și International Network of People who use Drugs, UNODC a introdus o platformă destinată discuțiilor de promovare a organizațiilor conduse de comunități implicate în operațiunile de răspuns împotriva HIV din rândul persoanelor consumatoare de droguri și a persoanelor din închisori.[4]



[1] UNODC, United Nations Office on Drugs and Crime Southern Africa, HIV and AIDS: Treatment, Prevention and Care, https://www.unodc.org/southernafrica/en/hiv/, data accesării: 13.01.2024.

[2] United Nations UNODC ROMENA, HIV/AIDS, https://www.unodc.org/romena/en/hiv-aids.html, data accesării: 13.01.2024.

[3] UNODC, United Nations Office on Drugs and Crime, Liaison and Partnership Office (LPO) in Brazil, HIV and AIDS, https://www.unodc.org/lpo-brazil/en/hiv-aids/index.html, data accesării: 13.01.2024.

[4] UNAIDS, United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), Organizational Report 2022, https://open.unaids.org/sites/default/files/documents/06.%202022%20UNODC.pdf, data accesării: 13.01.2024.