Despre OSCE

Istoric

Organizația a fost creată în 1973 sub numele de Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE). Negocierile privind crearea unei grupări de securitate europene datează încă din anii 1950, însă Războiul Rece a împiedicat obținerea unor progrese substanțiale până în noiembrie 1972 la Helsinki.

 Recomandările rezultate în urma negocierilor, "Carta Albastră", au conferit fundația practică pentru crearea unei conferințe în trei faze. CSCE s-a deschis în Helsinki, pe 3 iulie 1973, cu participarea reprezentanților din 35 de țări. Faza I a constat în atingerea unui consens în privința Cartei Albastre. Faza a II-a a fost faza de lucru, desfășurată la Geneva din 18 septembrie 1973 până în 21 iulie 1975. Rezultatul Fazei a II-a a fost Actul Final de la Helsinki, semnat de către 35 de țări participante în ultima fază, a III-a, ce a avut loc, la Helsinki, între 30 iulie și 1 august 1975.

Modul de lucru pentru îmbunătățirea relațiilor și implementarea Actului de la Helsinki a fost discutat și aprobat într-o serie de ședințe desfășurate la Belgrad (4 octombrie 1977 - 8 martie 1978), Madrid (11 noiembrie 1980 - 9 septembrie 1983), și Viena (4 noiembrie 1986 - 19 ianuarie 1989).

Prăbușirea Cortinei de Fier a necesitat schimbarea rolului CSCE. Carta de la Paris, pentru Noua Europă, semnată pe 21 noiembrie 1990, a marcat începutul schimbării. La 1 ianuarie 1995, numele organizației a fost schimbat în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa  - OSCE.

Pe 19 noiembrie 1999, la Istanbul, OSCE a încheiat un summit de două zile apelând la stabilitate politică în Cecenia și adoptând o Cartă pentru Securitatea Europei.

După ce un grup de 13 senatori democrați americani au înaintat o petiție secretarului de stat Colin Powell, în care cereau intervenția unor observatori electorali străini la alegerile prezidențiale din Statele Unite, președintele Bush a invitat OSCE să trimită observatorii.

          Structură

Președinția în exercițiu: anuală, responsabilă de coordonarea ansamblului activităților OSCE. Poate desemna reprezentanți personali sau speciali pe probleme specifice. În anul 2021, Președinția în Exercițiu a OSCE este deținută de Suedia.

Președinții în exercițiu din anii anteriori: 2020 – Albania; 2019 – Slovacia; 2018 – Italia; 2017 – Austria; 2016 – Germania; 2015 – Serbia; 2014 – Elveția; 2013 – Ucraina. România a deținut Președinția-în-Exercițiu a OSCE în anul 2001. Președinții în exercițiu în următorii doi ani: 2022 – Polonia; 2023 – Macedonia de Nord.

Secretariatul: sub autoritatea Secretarului General (SG), numit de Consiliul Ministerial pentru un mandat de trei ani, care poate fi prelungit o singură dată. Actualul Secretar General al OSCE este Helga Schmid. Mandatul SG constă în sprijinirea activităților OSCE din teren, coordonarea serviciilor administrative și menținerea contactelor cu alte organizații internaționale și neguvernamentale.

Centrul de Prevenire a Conflictelor (CPC): în cadrul Secretariatului, cu mandat de coordonare a activităților Misiunilor din teren și de sprijinire a implementării mandatelor acestora, sprijină Președinția în exercițiu și SG în toate activitățile relevante din domeniul politico-militar.

ODHIR (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului): cu sediul la Varșovia – responsabil pentru promovarea drepturilor omului și a democrației în spațiul OSCE, inclusiv pentru observarea proceselor electorale și acordarea de asistență în domeniul electoral.

HCMN (Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale): cu sediul la Haga, vizând, în mod esențial, să contribuie, prin “silent diplomacy”, la eliminarea tensiunilor privind problematica minorităților naționale în spațiul OSCE. Rol special în contextul eforturilor de prevenire a conflictelor.

Reprezentantul pentru Libertatea Mass-Media: cu sediul la Viena, urmărește respectarea libertății de exprimare și informare a mass-media din Statele participante.

Adunarea Parlamentară a OSCE: oferă un forum pentru dialogul inter-parlamentar, efectuează misiuni de observare a alegerilor și contribuie la consolidarea cooperării internaționale în domeniile corespunzătoare celor trei Dimensiuni ale OSCE.

Obiective

OSCE este cea mai mare organizație regională de securitate, contribuind la consolidarea păcii, democrației și stabilității pentru mai mult de un miliard de persoane.

OSCE este un for pentru dialog politic la nivel înalt, asupra unei game vaste de aspecte de securitate și un instrument regional cuprinzător pentru avertizarea timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor și reabilitarea post-conflict, vizând, în esență, consolidarea încrederii între state, prin cooperare.

Prin intermediul instituțiilor sale specializate, al unităților de experți și rețelei de Misiuni din teren, OSCE are competențe în domenii variate, cu impact asupra securității comune: controlul armamentelor convenționale și măsuri de creștere a încrederii și securității; combaterea amenințărilor transnaționale; activități economice și în domeniul mediului; democratizare; promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, libertății mass-media, precum și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

OSCE oferă celor 57 de state participante un cadru pentru dialog și interacțiune pe tema securității, în spațiul acoperit de Organizație. OSCE are o abordare cuprinzătoare a conceptului de securitate și, din această perspectivă, acționează pe trei dimensiuni majore: politico–militară; economică și de mediu; umană.

Anul 2020 a marcat aniversarea a 45 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, respectiv a 30 de ani de la adoptarea Cartei de la Paris, documente fondatoare ale OSCE.

Pe agenda curentă a Organizației se regăsesc: soluționarea conflictului din Ucraina, soluționarea conflictelor înghețate, stabilirea unui climat de încredere sub forma unui Dialog Structurat pentru a facilita o înțelegere aprofundată asupra provocărilor de securitate din spațiul OSCE, abordarea controlului armamentelor convenționale, combaterea terorismului și schimbările climatice.

Datorită capacității și experienței sale unice în domeniul diplomației preventive, al prevenirii conflictelor, gestionării crizelor și al consolidării respectării drepturilor omului, democrației și statului de drept, OSCE continuă să joace un rol important în promovarea securității și cooperării în spațiul acoperit de organizație.

Actul Final de la Helsinki atestă cele zece principii fundamentale pentru relațiile interstatale: egalitatea suverană a statelor; interzicerea utilizării forței și a amenințării cu forța; inviolabilitatea frontierelor; respectul integrității teritoriale a statelor; soluționarea pașnică a conflictelor; neamestecul în treburile interne; respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; egalitatea și dreptul popoarelor la auto-determinare; cooperarea între state; îndeplinirea, cu bună credință, a obligațiilor internaționale.

Element specific al acțiunii OSCE și indicator al valorii adăugate a OSCE, în relația cu alte organizații internaționale și regionale, abordarea cuprinzătoare a securității constă în fundamentarea oricărei acțiuni a OSCE pe interacțiunea dintre cele trei Dimensiuni: Politico-Militară, Economică și de Mediu, Umană.

În cadrul dimensiunii politico-militare, OSCE încearcă să creeze o mai mare deschidere, transparență și cooperare. În acest scop a dezvoltat cel mai avansat regim de control al armamentelor și măsurilor de consolidare a încrederii și securității (CSBMs). Un set cuprinzător de CSBMs dezvoltat de OSCE constituie nucleul abordării cooperative a OSCE în materie de securitate. Principalul document CSBMs este Documentul de la Viena privind măsurile de creștere a încrederii și securității, instrument care promovează încredere și predictibilitate prin intermediul unor măsuri de transparență și verificare și care acoperă forțele armate și sistemele militare de echipamente majore.

Forumul de Cooperare în domeniul Securității (FSC) este forul de decizie al OSCE în cadrul căruia sunt abordate aspectele politico-militare ale securității și care contribuie la elaborarea de documente privind CSBM-urile. De asemenea, FSC sprijină Codul de Conduită privind aspectele politico-militare ale Securității și elaborează norme și oferă asistență specializată pentru abordarea proliferării armelor  de calibru mic și a armelor ușoare (SALW).

Principalele teme: promovarea bunei guvernări; dezvoltarea sustenabilă;; potențialul activităților economice și de mediu de a conduce la creșterea încrederii în zonele de conflict; prevenirea și gestionarea dezastrelor de mediu. În cadrul Secretariatului există un Coordonator pentru activitățile economice și de mediu. Principalele evenimente anuale pe Dimensiunea  Economică și de Mediu a OSCE sunt Forumul Economic și de Mediu și Reuniunea de Implementare a Dimensiunii Economice și de Mediu.

Teme principale: respectarea drepturilor omului, a statului de drept și democrației; acțiuni în sprijinul organizării de alegeri democratice; libertatea mass-media; combaterea intoleranței și discriminării. Activitățile corespunzătoare Dimensiunii Umane sunt coordonate de ODIHR (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului); Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale; Reprezentantul pentru Libertatea Mass – Media.

Misiunile în teren au fost înființate la începutul anilor 1990 și au mandate diferite, adaptate situațiilor din teren. Rolul acestora este facilitarea proceselor politice destinate prevenirii sau soluționării conflictelor; oferirea de informații și evaluări din teren, în sprijinul procesului de luare a deciziilor.

          Finanțare

Contribuția statelor participante.

Referințe

Ministerul Afacerilor Externe din Romînia, site oficial. Disponibil la https://www.mae.ro/node/1881

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, site oficial. Disponibil la https://www.osce.org/

Enciclopedie online (22 noiembrie 2020). Disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Securitate_%C8%99i_Cooperare_%C3%AEn_Europa