Despre SOS Satele Copiilor
Istoric
Povestea organizației începe odată cu finalul celui de-al Doilea Război Mondial, eveniment soldat cu un număr considerabil de victime, fapt care a condus implicit la destrămarea multor familii. Astfel, în urma celei de-a doua conflagrații mondiale, numeroși copii au devenit orfani de război, rămânând, de asemenea, fără un adăpost.
Acesta a fost momentul în care austriacul Hermann Gmeiner, fost soldat pe frontul din Rusia, a observat problemele cu care se confruntau tot mai mulți copii atunci când a început să profeseze în cadrul serviciilor pentru asistență socială după război.
Toate acestea l-au motivat, urmând ca în anul 1949 să fondeze asociația SOS Satele Copiilor și în același an să înființeze prima așezare dedicată copiilor rămași fără adăpost, cu sediul în Imst, un sat austriac.
Odată cu trecerea timpului asociația a reușit să se extindă, ajungând să își desfășoare activitatea în alte state din Europa și nu numai. Astfel, în 1955 au fost înființate filiale în Franța, Germania și Italia, urmând ca în anii '60 aceasta să ajungă în America Latină, Asia și Africa. Tot atunci, SOS Satele Copiilor capătă statutul de federație, fiind socotită ca organizație responsabilă pentru toate sediile înființate pe mapamond.[1]
Grație activității sale continue, federația a reușit performanța de asigura un trai mai bun copiilor din zonele afectate, constituind adăposturi pentru aceștia.
Structură
Organizația SOS Satele Copiilor își desfășoară activitatea la nivel mondial prin intermediul celor 118 filiale înființate pe teritoriul diferitelor state ale lumii. De asemenea, asociația dispune de o structură organizațională care facilitează aplicarea statutelor și principiilor care stau la baza federației. [2]
Astfel, aceasta este împărțită în mai multe structuri cu atribuții diverse, precum Adunarea Generală, care reprezintă principalul organ cu rol decizional. Aceasta se reunește odată la fiecare patru ani și este compusă din toate asociațiile membre ale federației, care colaborează în vederea deciziilor privitoare la statutele organizației. Totodată, Adunarea are rolul de a alege președintele și vicepreședinte precum și alți membri care fac parte din Senatul Internațional.[3]
Componența Senatului Internațional este reprezentată de președintele organizației, împreună cu adjunctul acestuia și alți 20 de membri ai organizației, iar un mandat al acestora se întinde pe o perioadă de patru ani. Având în vedere numărul limitat de locuri rezervate asociațiilor înființate la nivel național, opt dintre acestea revin membrilor cu o contribuție financiară semnificativă la fondurile federației. În ceea ce privește misiunea Senstului Internațional, acesta are responsabilitatea de a formula modificările de politică și de a elabora liniile directoare procedurale. [4]
Consiliului de Management este constituit din președinte, opt reprezentanți ai fiecărei filiale, dar și dintr-o echipă cu rol administrativ și deține rolul de organ consultativ în ceea ce privește deciziile pe care Senatul dorește să le adopte, planurile de lucru formulate de Echipa de Management și obiectivele federației. [5]
Secretariatul General este prezidat de Echipa de Management și cuprinde Birourile Internaționale cu sediul în Austria, dar și cele de pe teritoriul celorlalte regiuni. Se poate spune că Secretariatul General are un rol executiv, întrucât acestuia îi revine responsabilitatea de a contribui la implementarea tuturor deciziilor strategice adoptate în cadrul Adunării Generale și Senatului Internațional. În același timp, Secretariatul General este desemnat să monitorizeze standardele de calitate ale federației și reprezentarea acesteia în comunicarea și forumurile internaționale. [6]
Reprezentantul Special pentru Afaceri Externe și Resurse constituie entitatea cu rol reprezentativ în relația pe care federația o are cu alte organisme care își desfășoară activitatea la nivel mondial, precum Organizația Națiunilor Unite sau Uniunea Europeană.[7] În consecință, această funcție se concentrează pe dezvoltarea relațiilor durabile de cooperare dintre asociația pe care o reprezintă și potențialii parteneri ai săi.
Sursa: SOS Children's Villages, https://www.sos-childrensvillages.org/organisation
Obiective
La fel ca în cazul celorlalte organizații non-guvernamentale, SOS Satele Copiilor își propune să contribuie în mod activ la dezvoltarea societății prin coordonarea, sprijinirea și monitorizarea continuă a demersurilor inițiate de organizațiile afiliate și prin derularea programelor SOS Satele Copiilor în nume propriu.[8]
Finanțare
SOS Satele Copiilor colaborează cu diverse organizații internaționale care contribuie la sprijinirea tuturor acțiunilor demarate de aceasta prin donații, precum și cu autoritățile publice de la nivelul fiecărui stat în care este înființată una din filialele organizației pentru a putea îndeplini într-un mod facil obiectivele care stau la baza acesteia.
Referințe
1. SOS Children's Villages, History, https://www.sos-childrensvillages.org/who-we-are/history
2. SOS Children's Villages, Our organization, https://www.soschildrensvillages.org/organisation
3. SOS Children's Villages International (2016), „SOS Children's Villages International Statutes”, https://www.sos-childrensvillages.org/getmedia/eeffd731-d2eb-4458-8b70-d3a92eb276a2/Statutes-EN-2016.pdf
[1] SOS Children's Villages, „History”, https://www.sos-childrensvillages.org/who-we-are/history
[2] SOS Children's Villages, „Our organization”, disponibil online: https://www.sos-childrensvillages.org/organisation
[3] Ibidem
[4] Ibidem
[5] Ibidem
[6] Ibidem.
[7] Ibidem.
[8] SOS Children's Villages International (2016), „SOS Children's Villages International Statutes”, disponibil online: https://www.sos-childrensvillages.org/getmedia/eeffd731-d2eb-4458-8b70-d3a92eb276a2/Statutes-EN-2016.pdf