Studiu de caz: Atacul ISIS asupra comunității Yazidi

La data de 3 august 2014, ISIS a ocupat regiunea Sinjar din nord-vestul Irakului, îndreptându-și atacurile asupra comunității Yazidi care găzduia aproximativ 1,200 de persoane în momentul atacului. Ocuparea Sinjarului a avut loc la scurt timp după ce, în urmă cu două luni, ISIS a preluat controlul asupra Mosulului și a organizat mai multe atacuri la scară mică asupra regiunii Sinjar.[1] Ceea ce a urmat a rămas cunoscut sub numele de „Masacrul de la Sinjar”, un episod tragic în care cel puțin 5 mii de persoane au fost ucise în timpul atacului terorist, iar alte câteva mii au fost răpite și supuse la abuzuri brutale, precum tortura, sclavia domestică și exploatarea sexuală. Atacul grupării ISIS s-a desfășurat într-o formulă compactă, care a permis luarea cu asalt a orașelor și satelor din toate părțile Muntelui Sinjar.

Forțele de luptă kurde-irakiene slab pregătite și defavorizate numeric au creat contextul perfect pentru avansarea atacului produs de ISIS, care la scurtă vreme după ocuparea regiunii a înființat numeroase puncte de control și echipe mobile care aveau ca misiune capturarea yazidilor.[2] Atacul ISIS asupra Yazidi a fost clasificat drept genocid de către Statele Unite ale Americii care au intervenit în ajutorul comunității prin atacuri aeriene împotriva grupării teroriste.

 

Din 2014, UNODC a reprezentat un partener important al Irakului în consolidarea capacității autorităților irakiene în lupta împotriva terorismului.[3] În calitate de organizație care are ca obiectiv principal ajutarea statelor membre în lupta împotriva drogurilor, a criminalității și a terorismului în toate formele și manifestările sale, cu scopul de a crea un spațiu sigur prin promovarea păcii și a bunăstării durabile, UNODC a lansat la începutul anului 2021 un proiect de asistență pentru Irak. Proiectul are ca obiectiv consolidarea sistemului de justiție penală pentru a susține și proteja drepturile victimelor terorismului. Totodată, un subiect de interes care s-a regăsit în agenda UNODC cu privire la combaterea terorismului și sprijinirea victimelor atacului ISIS din 2014, a fost implementarea atelierelor și proiectelor de asistență emoțională acordată victimelor atacului de la Sinjar. UNODC promovează sprijinul psihologic ca parte integrantă a proiectului și urmărește creșterea semnificativă a capacității victimelor de a face față traumelor produse.[4] De asemenea, UNODC a demarat împreună cu Asociația Victimelor Terorismului din Liban activități destinate proiectelor de reabilitare și responsabilizare a victimelor din comunitățile afectate.[5]

 

În august 2023, pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare și Omagiu pentru Victimele Terorismului, UNODC a făcut publică povestea lui Iman Abdullah, una dintre supraviețuitoarele atacului terorist din 2014 asupra Irakului. UNODC continuă misiunea de reintegrare și sprijinire a victimelor terorismului, prin desfășurarea atelierelor de sprijin psihologic susținute în parteneriat cu Asociația Libaneză pentru Victimele Terorismului. UNODC trage un semnal de alarmă asupra provocărilor și suferinței prin care trec victimele  și supraviețuitorii terorismului, iar prin programele demarate în acest sens, organizația încurajează importanța înțelegerii victimelor terorismului și nevoile lor pentru reintegrarea în societate.

 

În vederea susținerii și protejării victimelor atacului terorist din 3 august 2014, în 2018 a fost lansată „Inițiativa Nadia” de către ambasadoarea Goodwill al UNODC, Nadia Murad, supraviețuitoare a atacurilor brutale desfășurate de gruparea ISIS în regiunea Sinjar. Ambasadoarea a declarat că inițiativa a luat naștere pentru a continua munca sa de sprijinire și susținere a victimelor și supraviețuitorilor atacului ISIS. Programul are ca obiectiv facilitarea dezvoltării durabile și reintegrarea comunității Yazidi din Sinjar într-un mediu sigur, care să le permită să își reconstruiască viața și să trăiască cu deminate.[6] 

 

 Inițiativa lansată în 2018 a fost implementată atât la nivel local, cât și la nivel internațional, reușind să atingă realizări importante în numele comunității Yazidi și al supraviețuitorilor atacului terorist. Astfel, inițiativa a introdus peste 50 de proiecte legate de asistența medicală, educație, mijloace de trai, securitate, infrastructură publică și multe altele, toate destinate asistenței și sprijinirii victimelor în procesul de reintegrare și depășire a traumelor psihologice produse de atacurile ISIS din 2014.[7]

[1] Valeria Cetorelli, Sareta Ashraph, A Demographic Documentation of ISIS’s Attack on the Yazidi Village of Kocho, The London School of Economics and Political Science, LSE Middle East Centre Report,  2019, p. 7.

[2] Ibidem, p. 9.

[3] United Nations Office on Drugs and Crime, UNODC helps Iraqi victims of terrorism regain hope and their lives, 2021, https://www.unodc.org/unodc/en/frontpage/2021/December/unodc-helps-iraqi-victims-of-terrorism-regain-hope-and-their-lives.html, data accesării: 11.01.2024.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

[6] United Nations Office on Drugs and Crime, An Interview with UNODC GodwillGoodwill Ambassador Nadia Murad, 2021, https://www.unodc.org/unodc/en/human-trafficking/Webstories2020/interview-ambassador-nadia-murad.html, data accesării: 11.01.2024.

[7] Ibidem.