Studiu de caz: Bosnia și Herțegovina

ObiectivulSfârșitul peRăzboiului care l-a căpătat alianța după reinventarea acesteiaRece a presupusreprezentat modificarea vectorului esențial al funcționării și prima utilizare a forțrelevanței militare de către NATO, când a intratNATO în cadrul paradigmei de securitate europeană, fapt ce a impus o nouă abordare și reinventarea Alianței.[1] Noul cadru de funcționare al NATO după 1991 a fost orientat spre gestionarea situațiilor de criză și extinderea implicării în controlul și gestionarea conflictelor din afara ariei geografice tradiționale.

Una dintre cele mai importante misiuni de războiulspuns în fața situațiilor de criză post-reinventare NATO, a fost implicarea Alianței în situația conflictuală din Bosnia și Herțegovinaegovina, care a avut ca obiectiv instaurarea și menținerea păcii.[2] Astfel, în perioada 1992 -1995, prinpână atacurila aerienesemnarea împotrivaAcordurilor pozițiilorde sârbilorPace bosniacide la Dayton, NATO s-a implicat activ în jurulsprijinirea capitaleiobiectivelor Națiunilor Unite în fosta Iugoslavia prin desfășurarea unor operațiuni de monitorizare și aplicare a sancțiunilor aduse, cât și furnizarea de sprijin aerian și efectuarea atacurilor aeriene destinate ameliorării asediului din Sarajevo.[3] 

În vederea obiectivului NATO în conflictul din Bosnia și Herțegovina, Alianța a implementat prin Acordurile de Pace de la Dayton ulterioare,aspecte militare precum IFOR, urmată de SFOR, care au fostasigurat semnateasumarea rolului de reprezentanțiistabilizare Bosnieial șiNATO Herțegovinei,de Republiciicătre CroațiaUniunea șiEuropeană.[4]

Republicii Federale Iugoslavia, au angajat fiecare stat să respecte suveranitatea celorlalți și să soluționeze diferendele pe cale pașnică.

De asemenea, a pus bazele pentru staționarea trupelor NATO de menținere a păcii în regiune. O forță de implementare de 60.000 de oameni a fost desfășurată inițial, deși un contingent mai mic a rămas în Bosnia sub un alt nume, Forța de Stabilizare - SFOR. În martie 1999, NATO a lansat lovituri aeriene masive împotriva Serbiei în încercarea de a forța guvernul iugoslav al lui Slobodan Milosevic să adere la dispozițiile diplomatice menite să protejeze populația albaneză predominant musulmană din provincia Kosovo. În conformitate cu termenii unui acord negociat asupra luptei, NATO a desfășurat o forță de menținere a păcii numita KFOR.

[1] Lindsay Lloyd, Bradford M. Freeman, NATO: Still Relevant in a Dangerous World, George W. Bush Institute, https://www.bushcenter.org/catalyst/global-challenges/lloyd-nato-still-relevant-in-a-dangerous-world, data accesării: 15.01.2024.

[2] North Atlantic Treaty Organization, Peace support operations in Bosnia and Herzegovina (1995-2004), 2023, https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_52122.htm, data accesării: 15.01.2024.

[3] North Atlantic Treaty Organization, NATO’s Role in Bosnia and Herzegovina, Press Info, https://www.nato.int/docu/comm/1999/9904-wsh/pres-eng/06bosn.pdf, data accesării: 15.01.2024.

[4] Ibidem.

Referințe:

   

Referințe

1.      Ray, Michael, (2021, Noiembrie, 30), Kosovo Conflict Balkan History (1998-1999).

https://www.britannica.com/event/Kosovo-conflict

2.      Ministerul Afacerilor Interne, (2021, Martie), NATO-informatii generale. https://www.mae.ro/node/5337

3.      NATO, (2020, August, 20), NATO Organisation.

 

 https://www.nato.int/

4.      NATO. Structure.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/structure.htm#MS

5.      What is NATO, why does it still exist, and how does it work, (2020). 

https://www.youtube.com/watch?v=snXhtOpSXtI