Studiu de caz: Vaccinuri anti-COVID-19
300 de milioane de doze de vaccin antiCovid-19 pentru Europa
Conform acordului negociat de Comisia Europeană în numele celor 27 de state membre ale UE, acestea vor putea cumpăra 200 de milioane de doze, cu o opţiune de încă 100 de milioane.
Acest contract survine după ce, luni, 9 noiembrie 2020, grupul farmaceutic american Pfizer Inc. a anunţat că vaccinul său experimental dezvoltat în colaborare cu compania germană BioNTech are o eficienţă de peste 90% în prevenirea maladiei Covid-19, conform datelor iniţiale provenite dintr-un studiu amplu de fază 3.
Uniunea Europeană a susținut financiar producerea vaccinului antiCovid-19
În iunie 2020, Banca Europeană de Investiţii, braţul financiar al Uniunii Europene, a acordat un împrumut de 100 milioane de euro firmei germane BioNTech pentru dezvoltarea şi producţia unui vaccin împotriva Covid-19.
În septembrie 2020 a urmat o altă tranșă de finanțare, în valoare de 375 milioane de euro de la ministerul german al Cercetării. Comisia Europeană a mai încheiat contracte de aprovizionare cu vaccinuri cu companiile farmaceutice AstraZeneca, Sanofi şi Johnson & Johnson şi continuă negocierile cu Moderna, CureVac şi Novavax.
Potrivit acordurilor convenite de UE cu producătorii de vaccinuri, blocul comunitar oferă companiilor un avans iniţial non-returnabil în schimbul dreptului de a-şi rezerva doze de vaccin pe care statele membre UE le vor putea cumpăra la un preţ convenit în avans.
Asta dacă vaccinul va fi certificat că este eficient şi sigur de către Agenţia europeană de reglementare în domeniul medicamentelor.
Comisia Europeană nu a dezvăluit care este avansul iniţial pe care l-a plătit firmelor Pfizer şi BioNTech[1].
· Partea neștiută a negocierilor dintre von der Leyen și CEO-ul Pfizer / Comisia Europeană șterge o cantitate masivă de e-mailuri și mesaje care nu se arhivează.
Cetăţenii au dreptul să înţeleagă cum se iau deciziile Comisiei Europene (CE). Aceasta are un regulament care reglementează divulgarea e-mailurilor de serviciu și a mesajelor scurte. Însă transparența dispare, atunci când vine vorba de „mega-acordul” UE cu Pfizer, relatează Spiegel.de[2]. Albert Bourla, CEO Pfizer, spune că s-a dezvoltat „o relație profundă de încredere, pentru că am intrat în discuții detaliate” cu președinta CE, Ursula von der Leyen. Rezultatul a fost „mega-acordul” care reglementează livrarea vaccinurilor Pfizer în țările Uniunii Europene, până în 2023.
Regulamentul nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului European, din 30 mai 2001, prevede că fiecare cetățean al UE are „acces maxim și simplificat” la toate documentele aflate în posesia Comisiei, a Parlamentului UE și a Consiliului ţărilor membre.
Gestionarea efectivă a documentelor de către Comisia Europeană este însă în puternic contrast cu regulile de transparență auto-impuse:„Comisia UE șterge masiv e-mailuri, iar sms-urile și chat-urile nici măcar nu sunt arhivate – pentru că sunt de scurtă durată”. În concluzie, „este posibil ca mesajele-text dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, să fi dispărut și ele”[3].
Potrivit unui articol din New York Times[4], publicat la sfârșitul lunii aprilie, cei doi fuseseră în strânsă legătură, au telefonat în mod repetat și și au făcut schimb de sms-uri, mai bine de o lună, relativ la contractul anunțat în mai, pentru livrarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-Covid, al companiei.
Educația medicală a lui Von der Leyen, precum și profesia soțului ei par să fi fost de mare ajutor în negocieri. Ursula von der Leyen este doctor în medicină și are un master în „Sănătate publică”, iar soțul ei, Heiko von der Leyen, este directorul medical al companiei biofarmaceutice din SUA, Orgenesis Inc., specializată în dezvoltarea de terapii celulare și genetice.
Un jurnalist de la Netzpolitik.org a vrut sa afle detalii despre acest mega-deal, iar în aprilie, pe baza Regulamentului nr. 1049/2001, a cerut Comisiei Europene să dezvăluie toate comunicările dintre Bourla și von der Leyen. Potrivit informațiilor de pe asktheeu.org, „cererea a fost refuzată de Secretariatul General al Comisiei Europene”.
Comisia ar fi precizat însă că nu se află în posesia corespondenței. SMS-urile și alte mesaje scurte sunt „prin natura lor, de scurtă durată și, în principiu, nu conțin informații importante despre politica, activitățile sau deciziile Comisiei”, a declarat secretarul general al Comisiei, Ilze Juhansone, potrivit Spiegel.
Întrebarea dacă mesajele lui von der Leyen către Bourla au fost șterse, mai există nearhivate, sau dacă despre ele nu are cunoștință Comisia, a rămas fără răspuns. Cu toate acestea, o purtătoare de cuvânt a CE a confirmat, pentru publicația numită, că mesajele scurte, în continuare și de principiu nu sunt înregistrate în sistemul Ares (programul intern de arhivare al UE). În orice caz, în prezent „nu există posibilități tehnice de înregistrare a mesajelor scurte”.
Potrivit Spiegel, acest lucru este în contradicție cu regulile interne ale Comisiei, adoptate în 2015, care prevăd că SMS-urile și mesajele similare ar trebui copiate într-un e-mail, scanate sau înregistrate în alt mod[5].
[1] https://click.ro/actualitate/national/cat-vom-plati-pentru-o-doza-din-vaccinul-18766.html - 12 noiembrie 2020
[2] https://www.spiegel.de/international/europe/a-new-controversy-erupts-around-ursula-von-der-leyen-s-text-messages-a-6510951f-e8dc-4468-a0af-2ecd60e77ed9
[3] Spiegel.de
[4] https://www.nytimes.com/2021/04/28/world/europe/european-union-pfizer-von-der-leyen-coronavirus-vaccine.html
[5] https://www.hotnews.ro/stiri-international-25179566-cum-ramane-secreta-parte-negocierilor-dintre-von-der-leyen-ceo-pfizer-comisia-europeana-sterge-cantitate-masiva-mailuri-mesaje-care-nu-arhiveaza.html