Studiu de caz: „Tacticile ucrainene pun în pericol civilii”. Amnesty International, Raportul din Ucraina, 4 august 2022
Raportul Amnesty International din 4 august 2022
Introducere
Forțele Armate Ucrainene(FAU) au expus populația civilă la vătămări prin setarea bazelor militare și operarea armelor în zone rezidențiale populate, inclusiv în școli și spitale, odată ce au respins invazia rusă începută în februarie 2022.
Astfel de tactici violează legea umanitară internațională și pun în pericol civilii, transformând obiectivele civile în ținte militare. Atacurile ulterioare ale Forțelor Armate ale Federației Ruse(FAFR) asupra zonelor populate au ucis civili și au distrus infrastructura civilă.
„Am documentat o tendință al forțelor ucrainene de a pune civili în pericol prin violarea legilor de război privitoare la operațiunile militare din zonele civile”-a declarat Agnès Callamard, Secretarul General al Amnesty International.
Tendința sus-menționată nu se aplică fiecărui atac documentat de către Amnesty. În anumite alte locați unde Amnesty a concis că Rusia a comis crime de război, inclusiv în anumite zone ale orașului Harkov, organizația nu a găsit dovezi ale prezenței forțelor ucrainene în zonele civile lovite ilegal de către FAFR.
În perioada aprilie-iulie 2022, cercetătorii Amnesty International au petrecut câteva săptămâni investigând zonele lovite de către FAFR în Harkov, Donbass și Nikolaev. Organizația a studiat zonele afectate, a intervievat victimele și rudele acestora, dispozitive specializate fiind de asemenea folosite pentru a investiga din punct de vedere balistic, loviturile FAFR.
În timpul investigațiilor, cercetătorii au găsit dovezi ce arată cum forțele ucrainene au lansat atacuri din zone rezidențiale civile, s-au adăpostit în clădiri civile, acțiuni observate în 19 orașe și localități din regiunile vizate. Laboratorul de Evidență al Crizelor, aflat în subordinea Amnesty International, a analizat și furnizat date din satelit ce confirmă veridicitatea unora dintre incidente.
Majoritatea zonelor rezidențiale unde soldații s-au adăpostit erau localizate lă câțiva kilometri de linia frontului. Alternative fezabile erau disponibile în așa fel încât civilii să nu fie puși în pericol: baze militare sau zonele dens împădurite din zonă sau orice alt fel de structură aflată departe de zonele rezidențiale. În cazurile pe care le-a documentat, Amnesty International nu cunoaște dacă FAU care s-au stabilit în structuri și zone rezidențiale au solicitat sau au gestionat civilii cu scopul de a evacua zona/clădirile-un eșec în ceea ce privește luarea măsurilor fezabile pentru protecția civililor.
Lansarea atacurilor din zone civile populate
Supraviețuitorii și martorii atacurilor rusești din Donbass ,Harkov și Nikolaev au relatat celor de la Amnesty International că forțele armate ucrainene operau în vecinătatea locuințelor relativ aproape de momentul atacurilor, expunând astfel zona la tirul de răspuns al forțelor ruse. Inspectorii Amnesty au fost și ei martori la astfel de evenimente în numeroase locații.
Legea umanitară internațională solicită tuturor părților la un un conflict să evite localizarea, în cel mai fezabil mod posibil, a obiectivelor militare în/vecinătatea zonelor dens populate. Alte obligații pentru a proteja civilii de efectele atacurilor includ îndepărtarea acestora din vecinătatea obiectivelor militare, dând în paralel avertizări legate de atacurile ce ar putea afecta populația din zonă.
Mama unui bărbat de 50 de ani ucis într-un atac cu rachete pe 10 iunie într-o localitate din sudul Nikolaev-ului a relatat pentru Amnesty: „Armata stătea într-o casă aproape de casa noastră iar fiul meu le duce adeseori de mâncare soldaților. L-am rugat de câteva ori să stea departe de zona aceea deoarece mă temeam pentru el. În acea după-amiază, când s-a petrecut atacul, fiul meu se afla în curtea casei noastre iar eu eram în casă. A fost ucis pe loc. Corpul lui a fost rupt în bucăți. Casa noastră a fost parțial distrusă”. Inspectorii Amnesty au găsit echipament și uniforme militare în casa de vis-a-vis.
Mykola, care locuiește într-un bloc turn din vecinătatea Lisichansk-ului(Donbass), clădire lovită repetat de către atacurile rusești(în urmă căruia un om în vârstă a decedat) a relatat pentru Amnesty International: „Nu înțeleg de ce armata noastră trage din orașe și nu de pe câmp”. Alt locuitor, un bărbat de 50 de ani, a spus: „Este fără dubiu activitate militară în vecinătate”. Când de acolo se aud focuri, noi auzim focurile ce vin după”. Cercetătorii Amnesty au văzut cum soldații folosesc o clădire rezidențială aflată la aprox. 20 de metri de adăpostul folosit de către locuitori, în acel loc pierzându-și viața bărbatul sus-menționat.
La 6 mai, într-un oraș din Donbass, FAFR au folosit controversatele muniții cu dispersie asupra unei zone cu case invecinate poziției de artilerie ucraineene. Fragmentele de obuz au avariat pereții casei unde Anna, 70 de ani, locuieste cu fiul și mama ei. Anna a relatat: „ Fragmentele au zburat prin uși, eram înăuntru. Artileria ucraineană se afla aproape de câmpul meu...Soldații erau în spatele câmpului, în spatele casei...i-am văzut ieșind și intrând...de când a început războiul...Mama mea este...paralizată, așadar nu am putut pleca”.
La începutul lui Iulie, un fermier a fost rănit după ce FAFR au lovit un depozit agricol în regiunea Nikolaev. La câteva ore după atac, cercetătorii Amnesty au văzut prezența atât a personalului militar ucrainean cât și a vehiculelor de luptă în zona de depozitare a grâului, martorii locali confirmând că FAU utilizau depozitul, localizat peste drumul fermei unde lucrează și locuiesc civili.
În Bahmut, câțiva locuitori au relatat pentru Amnesty International că FAU au utilizat o clădire la nici 20 de metri de strada unde se afla o clădire rezidențială înaltă. Pe 18 mai, o rachetă rusească a lovit fațada clădirii, afectând parțial 5 apartamente și alte clădiri învecinate. Kateryna, o locuitoare care a supraviețuit atacului a relatat: „Nu am înțeles ce s-a întâmplat. Erau geamuri sparte și o grămadă de praf la mine în casă...Am rămas aici deoarece mama mea nu a vrut să plece. Are probleme de sănătate”. Alți 3 locuitori au relatat pentru Amnesty că, înainte de atac, FAU foloseau o clădire aflată vis-a-vis de blocul lovit, două camioane militare fiind parcate în fața altei case lovite de către reachetă. Cercetătorii Amnesty au găsit dovezi ale prezenței militare atât în afara cât și în exteriorul clădirii, inclusiv saci de nisip și folie neagră de plastic ce masca geamurile, trufe americane de tip IFAK fiind, de asemenea, observate.
„Nu avem cuvinte pentru ceea ce face armata dar noi suferim” a menționat un locuitor al zonei.
Baze militare în spitale
Cercetătorii Amnesty International au observat cum FAU utilizează ,de facto, spitalele pe post de baze militare, acțiune observată în 5 locații. În două orașe, zeci de soldați se odihneau, plimbându-se și consumând rații militare în spitale. În alt oraș, soldații trăgeau de lângă spital.
Un atac aerian rus de pe 28 aprilie a rănit doi angajați ai unui laborator medical din suburbia Harkov-ului, după ce FAU formaseră o bază militară în clădire. Utilizarea spitalelor pentru scopuri militare este o încălcare clară a dreptului umanitar internațional.
Baze militare în școli
FAU au făcut o rutină din formarea bazelor militare în școlile și orașele din Donbass și Nikolaev. Școlile au fost temporar închise pentru elevi odată cu începerea conflictului dar, în cele mai multe cazuri, clădirile se aflau aproape de zonele civile. În 22 din cele 29 de școli vizitate de către Amnesty, cercetătorii au găsit fie soldați ce foloseau clădirile fie dovezi ale unei prezențe anterioare/prezente ale FAU-uniforme, muniție, rații alimentare și vehicule.
FAFR au lovit multe dintre școlile folosite de către trupele ucrainene. În cel puțin trei orașe, după bombardamentul rusesc al școlilor, soldații FAU s-au mutat în școlile din apropiere, punând vecinătatea civilă într-un mare pericol.
Într-un oraș din sudul Odessei, Amnesty International a văzut obiceiul FAU de a folosi zonele civile pentru grupări și formări de baze, vehicule fiind camuflate sub copacii zonelor rezidențiale, folosind de asemenea și două școli aflate în zone aglomerate. Atacurile rusești din vecinătatea școlilor au ucis și rănit câțiva civili