Skip to main content

Adam Smith

Adam Smith (1723–1790) a fost un filosof scoțian. Între 1737 și 1740 a studiat filosofia la Glasgow și la Oxford. Și-a începenceput activitatea didactică în 1748 mai întâi predând retorică la Edinburgh  apoi, din 1752, logică iar din 1773 morală la Glasgow.

Din 1778 până la moartea sa din 1790 a fost comisar al vămilor din Edinburgh.

În lucrarea sa, Teoria sentimentelor morale (1759), Smith, aflat sub influența conceptuală a naturii umane formulată de David Hume, vorbește despre nevoia de echitate și corectitudine a oamenilor și înfruntarea egoismului.

Smith a mai fost preocupat și de filosofia economică în afară de cea morală. 

Astfel, în lucrarea sa Avuția Națiunilor (1776), sub influența drepturilor naturale teoretizate de John Loke, a criticat sistemul mercantilist pentru că nu încuraja comerțul și considera că avuția unui stat constă doar în cantitatea de aur și argint pe care o deținea. Însă, în viziunea lui Smith avuția era dată de valoarea totală a schimburilor și a muncii. 

Prin doctrina sa utilitaristă, libertatea individuală trebuie să primeze în detrimentul celei colective, bunăstarea putea fi atinsă prin trei mijloace: urmarirea profitului personal și a proprietății, diviziunea muncii și specializarea, comerțul și concurența libere.

Prin urmărirea profitului personal fiecare muncitor și-ar fi făcut meseria mai bine acționând pentru atingerea binelui propriu care ajunge să producă binele comun.

Diviziunea muncii ar fi trebuit să ducă la creșterea randamentului muncitorilor și scăderea timpului de manufacturare.

Urmărirea comerțului liber ar fi dus la apariția un avantaj comparativ: maximizarea profitului prin specializarea pe un anumit segment al pieței.   

Prin metafora mâinii invizibile a explicat principiul laissez-faire, decurgerii naturale, prin care piața ar fi urmat să se autoregleze ca și cum ar fi fost manevrată de o mână invizibilă, iar statul nu trebuia să se implice în piață ci doar să  susțină infrastructura, educația și să garanteze siguranța publică și juridică.

Tot Smith a mai introdus și teoria valorii-muncă: care se referă la adăugarea costului muncii la cel al produsului finit ajungându-se un preț corect aplicat produsului intrat pe piață.

 

Plecând de la aceste idei economice am identificat următoarele politici publice inspirate de Adam Smith: 

  • Legea scăderii taxelor dată de guvernul francez în septembrie 2017 prin care s-a aplicat o scadere de la 33% la 28%
  • „Decretul de urgență” inițiat de Javier Milei prin care se dorește transformarea companiilor statului în societăți anonime pentru a fi privatizate ulterior
  •  Tot în Argentina există propunerea scăderii numărului de ministere la jumătate. 
  • De asemenea stoparea lucrărilor publice și reducerea subvenționărilor.
  • Planul bugetar de eficientizare economică a grupului europarlamentar Renew Europe pentru 2019-2024 prin care se dorește creșterea valorii adăugate a pieței europene.


Bibliografie:

https://www.britannica.com/biography/Adam-Smith/The-Theory-of-Moral-Sentiments, accesat 03.01.2024 ora 17.

Jacques Valier, Scurtă istorie a gândirii economice de la Aristotel pînă azi,azi, București, Compania, 2009, pp. 42-58.

Simone Vaut, Economie și democrație socială, Cluj-Napoca, PLH Internațional, 2012, ediția a III-a, pp. 12-16.

Gheorghe Popescu, Evoluţia gândirii economice,economice, Cluj-Napoca, Editura Academiei Române, Editura Cartimpex, 2004, ediția a III-a, pp. 130-136, 139.

 

Pentru politicepoliticile publice în ordinea lor următoarele resurse web: