Amartya Sen

Amartya Kumar Sen

 

Amartya Kumar Sen, economist indian și laureat al Premiului Nobel pentru Economie, a avut un impact semnificativ în domeniul economic, social și politic, datorită ideilor sale privind sărăcia și foametea, dezvoltarea umană, educația și sănătatea, democrația și drepturile individuale, etc.

             Amartya s-a dedicat în special cercetării foametei și a sărăciei, pentru a crea o înțelegere mai profundă a motivelor economice care stau la baza sărăciei. Pentru Sen, sărăcia și foametea nu se datorează lipsei de alimente, ci modului nepotrivit în care aceste resurse alimentare sunt oferite oamenilor sau de lipsa de acces pentru a ajunge la aceste alimente. Ideile lui Amartya din domeniul sărăciei și foametei au influențat politicile de asistență socială și de dezvoltare, deoarece plecând de la ideea lui Sen, oamenii politici, ONG-uri sau organizații umanitare încep să facă eforturi pentru a elimina cauzele sărăciei și foametei, ei au redus redistribuirea necorespunzătoare a alimentelor și a fost promovată o redistribuire mai justă. Ideea lui Sen a făcut ca lumea să conștientizeze cauzele sărăciei și să ia atitudine pentru a diminua acest fenomen, cum este cazul unor țări care au înființat programe de securitate care să se asigure că resursele alimentare ajung la oamenii vulnerabili, spre exemplu, India, țara de origine a lui Sen, a fost puternic influențată de modul gândirii acestuia. Mai mult decât atât, guvernul din India a implementat Programul Național de Muncă Rurală care avea că scop crearea locurilor de muncă pentru oamenii din zonele rurale, aceasta fiind o măsură pentru a combate sărăcia. În contextul în care sărăcia era cauzată că oamenii nu au dreptul la alimentele existente, și nu lipsa acestor alimente, politicile de limitare a sărăciei pot avea mai multe forme. Astfel, ajutorul pentru săraci începe să realizeze prin cantine sau adăposturi. Acest ajutor nu avea rolul de a elimina sărăcia, ci de a limita cauzele acesteia. De asemenea, Sen consideră că ajutoarele sociale au rolul de a ajuta oamenii care ajung în pragul sărăciei din cauza șomajului, a vârstei avansate etc, nu fac altceva decât să gestioneze efectele sărăciei decât să combată cauzele sărăciei.

            Un alt domeniu studiat de Sen a fost democrația care era văzută ca un mijloc pentru dezvoltarea umană și că oferă un mediu favorabil pentru ca problemele economice și sociale să fie abordate. Ideea lui Sen că democrația nu este doar o modalitate de guvernare, ci și o modalitate de dezvoltare umană a influențat politica mondială prin oferirea anumitor drepturi și participări la activități a cetățenilor care constituie la dezvoltarea umană. Pornind de la modul în care Sen vede democrația, acesta a dezvoltat termenul de dezvoltare umană, lucru care a determinat guvernele să își îndrepte atenția spre îmbunătățirea educației, a sănătății și a condițiilor de viață a oamenilor. Sen redefinește dezvoltarea umană prin capabilități, iar prin capabilități înțelege ca un om să își trăiască viața așa cum își dorește și că dezvoltarea umană este reflectată prin libertățile umane. Plecând de la ideea lui Sen și a altor economiști, din anul 1990 și până în prezent se elaborează un raport anual de Dezvoltare Umană ale PNUD, prin care se ia în considerare capacitatea de a trăi o viață lungă și sănătoasă, de a participa la viața comunității. Dezvoltarea umană nu se limitează doar la indivizii considerați săraci, dar pot fi luați în considerare și indivizii analfabeți, discriminați sau cei care nu au acces la asistență medicală. Pentru dezvoltarea umană este folosit, printre altele, Indicele Dezvoltării Umane (IDU) care este folosit pentru a monitoriza trei aspecte fundamentale ale dezvoltării umane, precum: 1. Posibilitatea de a avea o viață lungă și sănătoasă; 2. Gradul de informare; 3. Un standard de viață decent.

În unele țări, prejudecățile împotriva femeilor afectează nivelul general al dezvoltării umane, astfel, PNUD a elaborat Indicele Dezvoltării de Gen (IDG) pentru a atrage atenția asupra acestei probleme. Astfel, cu cât sunt mai mari diferențele între bărbați și femei în dezvoltarea umană, cu atât este mai mic IDG în comparație cu IDU.

            În concluzie, ideile lui Sen au adus contribuții semnificative în dezvoltarea politicilor sociale și economice prin faptul că a determinat guvernele, asociațiile sau diverse organizații să contribuie la îmbunătățirea vieții sociale și să promoveze drepturile indivizilor pentru a duce o viață mai sănătoasă și pentru a se bucura de democrație nu doar prin forma propriu-zisă de guvernare, ci prin libertățile și practicile pe care le implică această formă de guvernare.

 

 

Bibliografie

-Valentin Cojanu, Către un concept operațional al dezvoltării competitive în plan teritorial, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative.

-Friedrich Ebert Stiftung, Economie și democrație socială, disponibil on-line la https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/12411.pdf accesat la data de 06.01.2024.

-The Nobel Prize, Prize in Economic Sciences 1998, disponibil on-line la https://www.nobelprize.org/prizes/economic-sciences/1998/sen/facts/ accesat la data de 06.01.2024.

-Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ,,Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Dincolo de PIB – indicatori ai dezvoltării durabile”, disponibil on-line la https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:100:0053:0059:RO:PDF accesat la data de 07.01.2024.

-Sănătatea, Amartya Sen, laureat al Premiului Nobel in domeniul economiei pe anul 1998, disponibil on-line la https://sanatatea.com/pub/personalitati/1823-amartya-sen-laureat-al-premiului-nobel-in-domeniul-economiei-pe-anul-1998.html accesat la data de 07.01.2024.

-Raportul Naţional de Dezvoltare Umană, Republica Moldova de la excluziune socială la o dezvoltare umană incluzivă, disponibil on-line la https://www.undp.org/sites/g/files/zskgke326/files/migration/md/2010_2011_romanian_all.pdf  

-Perspective politice, Operaționalizarea rețelelor de socializare, disponibil on-line la http://perspective.politice.ro/index.php/ppol/article/view/93/87 accesat la data de 07.01.2024.

-Uniunea Europeană, Diagnostic privind incluziunea socială și situația grupurilor vulnerabile în România 2019, disponibil on-line la https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/2019Analiza_diagnostic_privind_incluziunea_social.pdf accesat la data de 07.01.2024.

-Internațional Science Council, Dezvoltarea umană trebuie să dea seama de sentimentele morale, disponibil on-line la https://council.science/ro/current/blog/there-is-no-human-development-without-love/ accesat la data de 07.01.2024.