Jeffrey Sachs

Jeffrey Sachs este un economist american, născut în Detroit, Michigan, în 1954. A studiat economia la universitatea Harvard, și rămâne asistent universitar în perioada 1980-1982, devinind apoi profesor în 1983. În 2002, s-a alăturat universității Columbia, ca profesor de politică în domeniul de management al sănătății, dar și director al Institutului Pământului. A oferit consultanță guvernelor din America Latină, Europa de Est și Asia, iar din 2002 până în 2006 a fost consilier al secretarului general în cadrul ONU pentru Proiectul Mileniul (se dorea reducerea sărăciei, foametei, anafabetizării și discriminării).[1]

Cea mai cunoscută lucrare a sa este „The end of poverty”, lansată în 2005. În cadrul lucrării, acesta pune problema eradicării sărăciei extreme la nivel global până în 2025. Subliniază că peste 8 milioane de oameni mor din cauza sărăciei extreme, ceea ce îl face să îndemne la luarea unor măsuri rapide, considerând că această problemă poate să dispară.[2] Printre măsurile propuse au fost: Big Push (creșterea semnificativă a ajutorului internațional pentru țările sărace), creșterea ajutorului financiar (dublarea acestui ajutor până în 2015), intervenții care să pună accentul pe sănătatea și fertilitatea solului, distribuția adecvată a resurselor și angajamentul colectiv al țărilor.[3]

O altă reformă importantă pe care Sachs a pus-o în aplicare în Europa de Est este „terapia de șoc”. Cu o rată foarte mare de succes în Polonia și Republica Cehă, ea presupunea adoptarea rapidă și radicală a măsurilor de integrare în Europa Occidentală (se făcea trecerea de la o economie comunistă la economia de piață). Mișcarea „Solidaritatea” din Polonia a împins la adoptarea acestei reforme, iar Sachs a fost consilierul lor economic.[4]

Sachs mai este cunoscut pentru criticarea măsurilor luate de FMI și Banca Mondială: în anul 1996 a scris un articol despre dezvoltarea economică a Africii, în care critică politicile impuse de acestea. De la obținerea independenței, țările africane au cerut ajutorul celorlalte țări și al instituțiilor, devenind datoare. Odată cu criza din anii 1980, cauzată de aceste împrumuturi. A dus la scăderea venitului pe cap de locuitor. Economistul consideră că politica de ajustare socială impusă de cele două instituții nu au avut deloc efect. El consideră că Africa ar fi trebuit să se concentreze pe deschiderea comerțului și reducerea impozitelor.[5]

În concluzie, Jeffrey Sachs este un economist cu o viziune amplă asupra lumii, care promovează reforme cu aplicare rapidă, ce vizează eradicarea sărăciei extreme la nivel global și dezvoltarea țărilor sărace. Prin activitățile sale, el a influențat dezbaterile la nivel global.

[1] Jeffrey D. Sachs în „Britannica”, disponibil online pe https://www.britannica.com/biography/Jeffrey-D-Sachs (accesat la data de 6 ianuarie 2024)

[2] Jeffrey Sachs, The end of poverty, Editura The Penguin Press, 2005, New York, pp. 1-5.

[3] William Easterly, Jeffrey Sachs, The big push of deja-vu: A Review of Jeffrey Sachs’s “The end of Poverty: Economic Possibilities for Our Time” în ”American Economic Association”, Pittsburgh, nr. 44, 2006, p. 97.

[4]Jeffrey Sachs, Shock Therapy in Poland: Perspectives of Five Years, 6 aprilie 1994, disponibil online pe https://www.jeffsachs.org/newspaper-articles/zw4rmjwsy4hb9ygw37npgs97bmn9b9 (accesat la data de 6 ianaurie 2024).

[5] Jeffrey Sachs, It can be done, 29 iunie 1996, disponibil online pe https://www.jeffsachs.org/newspaper-articles/jpezmar9bcgl8y8mcz4hychamkxzrw (accesat la data de 6 ianuarie 2024).