Robert Solow

Robert Solow a fost un economist american recunoscut pentru teoriile sale în studiul dezvoltării economice. Acesta s-a născut pe 23 august 1924 în Brooklyn, New York, U.S.A. . Activitatea sa academică culminează în 1940 când este acceptat la Harvard, însă din 1941 până în 1945 este obligat să renunțe și să participe la cel de al doilea război mondial. Odată cu finalizarea războiului, în 1945 se întoarce la Harvard, unde își continuă licența, masteratul și doctoratul. Din 1949 a început să predea cursuri de economie la Massachusetts Institute of Technology.

Datorită contribuțiilor sale, Robert Solow căstigă, în 1961, John Bates Clark Award pentrul cel mai bun economist sub vârsta de 40 de ani, în 1987 a fost distins cu Premiul Nobel în Științe economice, în 1999 primește National Medal of Science, iar în 2011 îi este oferit Honorary Degree in Doctor of Science din partea Universității Tufts.

Din multitudinea cercetărilor sale, un loc special îl ocupă modelul de creștere Solow, o teorie publicată în 1956. Aceasta oferă o explicație amplă pentru mecanismele care stau la baza creșterii economice printre care se enumeră: acumularea de capital (investiții constante), legea randamentelor marginale descrescătoare (creșterea economică nu poate fi menținută doar de capital), procesul tehnologic (contribuie la creșterea eficienței și la sporirea randamentului în utilizarea capitalului și a forței de muncă) și stabilitatea echilibrului (rata de creșterea capitalului și rata de creștere a forței de muncă determină rata de creștere a producției).

Modelul de creștere Solow nu a fost aplicat în mod direct, ci mai degrabă, a avut o influență indirectă în formularea politicilor economice ale țărilor din Uniunea Europeană. Conceptele din teoria creșterii economice și din Modelul Solow au fost introduse în departamente care privesc: liberalizarea piețelor și integrarea economica (crearea unei piețe unice europene, adoptarea monedei euro), investițiile în capital (Uniunea Europeană promovează investițiile în infrastructură, educație, cercetare), inovația și progresul tehnologic (facilitarea transferului de tehnologie și sprijinirea sectoarelor), și forța de muncă (adaptarea acesteia la noile cerințe ale economiei.)

Pentru a întelege cum România a aplicat aceste politici, trebuie să avem în vedere că din 1947 până în 1989 a fost o țară comunistă cu o economie planificată centralizată, iar statul deținea controlul total asupra resurselor economice. După căderea regimului, România a trecut printr-o perioadă de tranziție economică în care s-a încercat implementarea unor politici economice care să promoveze privatizarea, liberalizarea piețelor. Nici în acest caz ideile lui Solow nu au fost implementate direct, ci au avut o influență mai pregnantă și au fost preluate concepte precum investițiile în capital, inovația, îmbunătățirea forței de muncă.

Concluzionând, Robert Solow a fost un economist american remarcabil care a contribuit într-un mod semnificativ la teoria creșterii economice prin modelul Solow. În ceea ce privește impactul său asupra Uniunii Europene și a României, în special, putem afirma că ideile sale se reflectă în politicile adoptate de tările europene.

Bibliografie

1. https://www.nobelprize.org/prizes/economic-sciences/1987/solow/facts/ accesat la data de 05.01.2024

2. David N.Weil, Economic Growth, New York, Addison Wesley Press, 2009

3. https://op.europa.eu/webpub/com/eu-what-it-is/ro/ accesat la data de 05.01.2024