Skip to main content

Thomas Sowell

 

    Mateescu Tudor-Andrei

    Anul III, secția Istorie

    Istoria gândirii economice

                                                                                 THOMAS SOWELL

    

         Thomas Sowell este un economist și un sociolog american, născut în anul 1930, originar din Carolina de Nord. Acesta a scris despre economie, drept, istoria culturală sau istoria ideilor. Acesta a predat economie la diverse universități precum California, Amherst și Cornell. De asemenea, a predat și istoria ideilor la Universitatea Brandeis[1]. Acesta și-a început cariera în anii 60’ în Departamentul de Muncă, având funcția de economist, urmând mai apoi să predea la universitățile Rutgers, respectiv Howard. În 1980 a devenit profesor asociat la Institutul Hoover din cadrul Universității Stanford[2].

          El și-a desfășurat activitatea într-un context istoric și social extrem de dinamic, cuprins între a doua jumătate a secolului XX și începutul secolului XXI. În anii '60 și '70, lumea a fost martoră la schimbări semnificative precum mișcările pentru drepturile civile, revoluția culturală și transformările economice globale. Perioada a fost marcată de Războiul Rece, cu tensiuni politice și economice accentuate între blocurile estic și vestic. În timpul activității sale, Sowell a navigat prin aceste vârtejuri de transformări sociale și economice, iar gândirea sa a fost modelată și influențată de aceste evenimente majore. Anii '80 și '90 au fost marcați de căderea Uniunii Sovietice și expansiunea ideilor neoliberale în domeniul econThomas Sowellomic. În contextul global, s-au produs și schimbări semnificative în paradigmele de gândire și în modul în care societățile abordau problemele economice și sociale. Toate aceste aspecte au oferit un cadru complex pentru dezvoltarea și influențarea ideilor lui Thomas Sowell asupra economiei și politicilor publice[3].

        Astfel, în opinia lui Sowell, în ceea ce privește piața economică a unui stat, guvernul trebuie să aibă o intervenție limitată în piață, iar piața liberă și mecanismele de piață sunt cele mai eficiente instrumente pentru alocarea resurselor. Acesta susține că  piețele libere permit indivizilor și firmelor să ia decizii informate, să concureze și să inoveze, generând astfel creștere economică și prosperitate. Economistul promovează ideea că intervenția guvernamentală excesivă poate duce la distorsiuni în funcționarea pieței, inhibând inițiativa privată și inovația. Prin explorarea evoluției istorice a politicilor publice, acesta subliniază riscul creșterii cheltuielilor guvernamentale și extinderii reglementărilor, atrăgând atenția asupra impactului lor asupra libertății individuale și a eficienței economice. Viziunea sa asupra economiei se reflectă în critica fermă a măsurilor care limitează libertatea piețelor și în pledoaria pentru politici care să faciliteze inițiativa privată, creând astfel un cadru favorabil dezvoltării economice durabile. Ideile sale au fost și rămân influente în formularea și evaluarea politicilor publice în societatea contemporană[4].

     În ceea ce privește raportarea la condiția afro-americanilor, Sowell este recunoscut pentru viziunea sa conservatoare, afirmând că sărăcia în rândul minorităților este mai degrabă o consecință a valorilor grupului și nu a discriminării sociale și politice. Acesta este de părere că dacă discriminarea rasială ar fi dispărut, afro-americanii nu ar fi avut neapărat venituri egale cu cei de rasă albă, exemplificând în același timp că alte populații minoritare precum chinezii, indienii sau japonezii au avut venituri mai mari decât albii americani la un moment dat în istorie. Thomas Sowell aduce o perspectivă clară și analitică asupra impactului discriminării rasiale asupra veniturilor afro-americanilor în istoria Statelor Unite. El evidențiază faptul că, deși discriminarea rasială a avut cu siguranță un rol în determinarea veniturilor mai scăzute ale acestei comunități, evaluarea exactă a acestui impact este dificilă, dată fiind variația semnificativă în educație și venituri între diferitele grupuri demografice. Sowell pune accentul pe discrepanțele semnificative în educația furnizată de guvern, în special în perioada legilor Jim Crow, și subliniază diferențele semnificative între populația albă și cea afro-americană. El remarcă, de asemenea, îmbunătățirile semnificative în educația afro-americanilor în decadele anterioare legislației drepturilor civile din anii 1960 și politicilor de acțiune afirmativă din anii 1970, argumentând că aceste schimbări au contribuit la o reducere semnificativă a sărăciei în rândul familiilor negre. Cu toate acestea, Sowell subliniază și complexitatea de a atribui în mod arbitrar aceste schimbări legislației privind drepturile civile, evidențiind și o perioadă anterioară caracterizată de creșterea educației negrilor și migrație masivă din Sud. Astfel, el furnizează o perspectivă critică și echilibrată asupra relației  dintre discriminare, educație și venituri în istoria comunităților afro-americane din SUA[5]. 

      Un exemplu bun al impactului ideilor lui Thomas Sowell asupra politicii din SUA este ilustrat în reformele fiscale din anii '80. Sowell a promovat ideea reducerii impozitelor pentru a promova creșterea economică și a diminua rolul guvernului în economie. Această perspectivă a fost adoptată de administrația Reagan în 1981, când președintele Ronald Reagan a implementat o serie de reduceri fiscale semnificative. Aceste măsuri au condus la o revitalizare economică, cu creșterea producției, investițiilor și ocupării forței de muncă[6]. Ideile lui Sowell, promovând libertatea economică și limitarea intervenției statului, au influențat, astfel, direcția politicilor fiscale din acea perioadă.

       În ceea ce privește reglementarea economică, ideile lui Thomas Sowell au influențat dezbaterea privind rolul guvernului în controlarea pieței. Sowell a argumentat în favoarea unui rol limitat al statului, promovând ideea că intervenția excesivă poate afecta inovația și eficiența economică[7]. Această perspectivă a fost evidențiată în perioada post-criză financiară din 2008, când dezbaterea asupra reformelor financiare a fost marcată de discuții despre cât de multă reglementare este necesară. 
Ideile și perspectivele elaborate de acesta despre salariul minim reflectă o abordare pragmatică și analitică a impactului acestui instrument asupra economiei. Sowell a argumentat că, în ciuda intențiilor bune ale susținătorilor salariului minim, această măsură poate avea consecințe negative, în special pentru lucrătorii cu niveluri mai scăzute de calificare[8]. El a subliniat că stabilirea unui salariu minim obligatoriu poate duce la scăderea cererii pentru forță de muncă la niveluri de intrare, ceea ce ar putea afecta negativ șansele angajării pentru cei fără experiență[9] și a susținut că, în loc să impună un salariu minim, piața ar trebui să determine prețul muncii în funcție de cerere și ofertă[10]. De asemenea, a pus accent pe importanța flexibilității în stabilirea salariilor, argumentând că astfel de decizii ar trebui lăsate în seama negocierilor între angajatori și angajați, permițând astfel economiei să se adapteze la schimbările circumstanțelor[11]. 

    În concluzie, gândirea profundă a economistului Thomas Sowell aduce o perspectivă semnificativă asupra interacțiunii dintre discriminarea rasială, educație și venituri în istoria Statelor Unite. Prin analiza sa meticuloasă, Sowell evidențiază complexitatea acestor factori și subliniază că evaluarea impactului discriminării nu poate fi simplistă, dată fiind diversitatea semnificativă în educație și venituri între diferite grupuri demografice. Ideile sale au consecințe profunde asupra înțelegerii actuale a sistemului economic, subliniind că soluțiile nu pot fi găsite într-o abordare unilaterală sau în politicile bazate pe categorii etnice. În schimb, promovarea educației de calitate și eliminarea discriminării, atât în sectorul public, cât și privat, rămân aspecte cruciale pentru asigurarea unei societăți mai echitabile și prospere. Cu toate acestea, Sowell ne amintește că schimbările semnificative în educație și venituri nu pot fi atribuite exclusiv acțiunilor legislative, subliniind importanța eforturilor individuale și a migrației în istoria economică contemporană. Astfel, ideile sale au relevanță și aplicabilitate în înțelegerea și abordarea provocărilor economice actuale, încurajând o abordare echilibrată și comprehensivă pentru atingerea unei societăți mai prosperă și echitabile.

BIBLIOGRAFIE

SURSE SECUNDARE

  1. Riley, Jason L., Maverick. A biography of Thomas Sowell, Basic Books, New York, 2021.

  2. Sowell, Thomas, Affirmative action around the world. An empirical study, Yale University Press, New Haven & London, 2004.

  3. Sowell, Thomas, Basics economics. A citizen’s guide to the economy, Basic Books, New York, 2000.

SURSE WEB

 

  

 

 

 

Back to top