Despre CSI

Contributori: Nicolae

Istoric

Comunitatea Statelor Independente a luat naștere în urma destrămării și dezintegrării a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Oficial URSS a fispărut pe data de 26 decembrie 1991, în urma Declarația privind încetarea existenței URSS (1), însă semnarea actului final privind înființarea CSI, a avut loc la data de 8 decembrie între Înaltele State Contractante (2), statele date fiind Republica Belarusă, Ucraina și RSFSR Rusă. Ratificarea acestuia având loc tot în zilele curente de după semnarea acestui. Ulterior începând cu anul 1992 și până la finele anului 1994 (3), s-au aliniat și alte foste state membre ale URSS.

În această perioadă de formare a noii organizații internaționale, CSI își crează bazele normative și legislative, astfel la data de 24 mai 1996, CSI oficial se înregistrază la Secretariatul General al ONU, conform articolului 102 din Carta ONU (4).

Din punct de vedere al politicii internaționale, crearea Comunității Statelor Independente în momentul devinitiv a destrămării al URSS. A fost o încercare de păstrare a dominației asupra fostelor state comuniste. În modul următor pentru ași păstra legăturile și tot odată a crea o bază politică internă, cele 5 state din Asia Centrală: Kazahstan, Uzbekistan, Kirghistan, Tajikistan și Turkmenistan vor impune Moscovei un schimb. Ce semnifica direct o cedare de putere din partea Kremlinului în favoarea statelor minore (5). În afară de aceasta, doar în contextul celor 5 state din Asia Centrală, ulterior și restul statelor, implimentarea ideii integrării în CSI și semnarea Declarației de la Alma-Ata (6), la data de 21 decembrie 1991, este drept o asigurare a suveranității sale.

Ar trebui de semnificat și faptul că, la finalul anului 1994 în cadrul CSI au fost următoarele state: Federația Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Kirghistan, Tajikistan și Turkmenistan (membru observator al CSI) (7).

Punctele cheie din Carta CSI

Consider ca înainte de a trece, la dezbaterea anumitor funcții, structura internă, modul de luare a deciziilor, cooperarea pe plan extern etc. Voi face o paranteză, pentru a sublinia în parte Carta CSI (8), axândumă în principiu pe elementele cheie și abaterele apărute.

Dând la oparte toate normele internaționale și dispozițiile legate din Carta ONU și alte tratate - Carta CSI, are anumite puncte cheie, ce direct se contrazic cu situația reală. Primul punct care prezintă o neregulă este reprezentat în Art. 2 aliniatul VII - ”мирное разрешение споров и конфликтов между государствами Содружества.” trad. ”Rezolvarea pașnică a disputelor și conflictelor dintre statele din Comunitate.”

Conform Art. 39 (9), din Carta ONU, doar Consiliul de Securitate al ONU, este în stare de a stabili existența unui conflict. Adnotare - Federația Rusă, este membru permanent al CS al ONU cu drept de veto, orice conflict început de aceasta din punct de vedere legal juridic este posibil să nu fie conflict.

Al doilea punct extrem de controversat, este subliniat în secțiunea nr. 3 - SECURITATEA COLECTIVĂ ȘI COOPERAREA POLITICO-MILITARĂ și nr. 4 - PREVENIREA CONFLICTELOR ȘI SOLUȚIONAREA DISPUTELOR. Ambele secții menționează anumite norme de rezolvare a situațiilor excepționale (reeșite din denumirea secțiunilor). Exercitarea acestor norme, în cazurile: Republicii Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan și Ucraina, au fost drept ignorate de conducerea de la Kremlin.

Finalul documentului, prezintă și două Rezerve (legislative), din partea Republicii Moldova și Republicii Belarus. Prima atrage atenție la toate articolele din secția nr. 3, plus Art. 30 și 31. Belarus la rândul său, atrage atenție în mod normal asupra secția nr. 3 și tot odată la secția nr. 4, plus impunând anumite întrebări la modul de funcționare a Comandamentul General al Forțelor Armate Unite.

Toate acestea, arată că din punct de vedere juridic, Moscova, a încercat delimitarea anumitor prerogative în interiorul organizații. Impunând automat un control asupra principalelor domenii, în care aceasta putea avea o supremație pe plan mondial.

Componența ~~actuală și Structura~~

Actualmente Comunitatea Statelor Independente, este alcătuită din 11 state, din punct de vedere normativelor internaționale doar un stat din сele 11 are statutul de stat observator și membru special asociat (10), acesta fiind Turkmenistan. Ieșirea Georgie din cadrul CSI, oficial a avut loc pe data de 9 octombrie 2009 (11). Drept motiv de ieșirii a Georgiei din CSI, este conflictul din 2008 ce a avut loc între Georgia pe de o parte și Abhazia, Osetia de Sud și Federația Rusă pe de alata.

Drept cert, trebuie de semnificat și faptul că intrarea Georgiei în CSI, nu se poate compara cu celelalte state enumerate anterior. Motivul integrării acestei în organizație, a fost situația complicată din anii 1992 - 1993, în timpul Războiul dintre Georgia și Abhazia, plus începerea războiului civil în Georgia. Afirmarea dată este susținută și de alți cercetători, ”Așa cum afirmă Gulbaat (2007), abia după ce Sukhumi a căzut și (ca urmare a acestui fapt) a existat o amenințare la adresa puterii lui E. Șevardnadze (septembrie - octombrie 1993), acesta s-a pronunțat public în favoarea aderării Georgiei la CSI, ceea ce a fost apreciat în mod corespunzător de Moscova: E. Șevardnadze a primit asistență din partea Flotei rusești a Mării Negre, sub comanda lui E. Baltin, pentru a învinge susținătorii înarmați ai E. Șevardnadze a primit asistență din partea Flotei ruse a Mării Negre, sub comanda lui E. Baltin, pentru a-i învinge pe susținătorii înarmați ai lui Z. Gamsakhurdia în Georgia de Vest.” (12).

Un alt caz aparte, poate fi privită poziția Ucrainei în CSI, oficial aceasta nici nu ar fi făcut parte din organizație. O astfel de decizie se poate trage din motivul că parlamentul de la Kiev, nu a ratificat într-un final Carta ~~CSI.~~CSI (13). Ceea ce automat a creat un precedent, pentru ca în următorii ani să se creeze și să se ajungă la o situație incertă.

Vorbind despre Ucraina, ar fi corect să aducem în context și poziția acestei, după faptele din 2014, contextul Protestele pro-europene din Ucraina și apoi anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă. Vor duce la o înrăutățire a relațiilor dintre Moscova și Kiev (14), drept fapt întâmplările date, vor da startul retragerii Ucrainei din CSI. Însă în cazul că parlamentul Ucrainean nu a ratificat Carta CSI, automat situează ca aceasta să fie doar un membru asociat/observator, fără anumite drepturi. Însă cum am manifestat anterior, însăși întreaga povestire a modului de organizare a întregii organizații, este destul de șubredă, fiind ținută doar de controlul Kremlinului.

Oarecum, vorbind de poziția Ucrainei, chiar și în contextul războiul dintre aceasta și Federația Rusă, început în februarie 2023. Care în mod normal, ar face ca orice tratat, convenție s-au legăturile dintre cele două state ar fi instantaneu oprite, acestea au continuat doar fără abordare din partea părții Ucrainene. Ar trebui de sezizat și faptul, că conducerea de la Kiev, a dat startul retragerii din CSI încă din cu mult înainte de conflict (15), așadar participarea Ucrainei în cadrul CSI, este doar una formală.

Un alt, caz aparte este Turkmenistanul, care la rândul său la fel nu a ratificat Carta CSI, însă în cazul că Ucraina a ratificat acordul din 8 decembrie 1991 cu privire la Crearea CSI. Turkmenistanul nu a efectuat acest lucru, însă aceasta nu a încurcat în nici un mod, ca conducerea de la Ashabad prin intersul Kremlinului, în august 2005 Turkmenistant a primit un statut special de asociat al CSI (16). Ar trebui de specificat și faptul că începând cu decembrie 1995, prin rezoluția Adunării Generală a ONU, a constatat dret oferirea statutului de stat neutru Turkmenistanului (17). În realitate, statutul dat, este doar pus pe hârtie, Ashabad, fiind socotit drept, un membru deplin al CSI, în viziunea Kremlinului. Ipoteza dată, se afirmă tot odată și prin faptul că în anumite etape, conlucrarea dintre membrii CSI și Turkmenistan ajunge la un nivel mult mai înalt decât ar putea oferi statutul de membru asociat.

Drept, în ultimii ani, s-a putut observa și încercările de ieșire din Comunitate, a Republicii Moldova. Intensitatea acestei retorici se marchează cu faptul venirii la guvernare a partidului pro-european PAS. Începând cu 2022, retorica dată s-a intensificat și mai mult, parlamentul moldovenesc începând denonsarea anumitor înțelegeri încheiate în cadrul CSI (18).

Vorbind despre restul statelor CSI, situația este mult mai simplă, fiecare din cele 8 state rămase având o politică mai mult neutră atât în cadrul organizației cât cât și despre organizație. Doar Belarus, a arătat și arată în continuarea un interes mai mare, înclinat în special colaborării atât în cadrul CSI cât și bilateral cu anumiți membri, în special Federația Rusă. Se poate de demonstrat, că începând cu 20222, dar și mai înainte pentru anumite state din organizație, politica acestora este una mult mai conservatoare. Da întrunirile au loc atât între liderii statelor membre, însă realitatea politică arată problematica și independența acestor state față de Moscova.

Altfel zis, CSI care în prim plan, a încercat să se ofera ca o nouă formulă a URSS, nu este nimic mai mult decât o copie șubredă cu multiple probleme. În afară de interesul venit din partea Moscovei, de a menține organizația pentru își creea o asigurarea atât economică cât și politică. Interesele naționale, ale celorlalte state sunt mai presus. Drept urmare, se pot vedea încercările de ieșire de sub dominarea Moscovei a astfel de state precum Kazahstan, Armenia, Turkmenistan etc. Întărirea relațiilor dintre statelele minore, cu alți jucători mondiali precum China, Franța, SUA lărgește automat influența acestora asupra politicii propulsate la nivelul regional.

Structura

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

CSI este alcătuită din 9 state membre plus 2 state care sunt parți ale acordului (Ucraina și Turkmenistan). Pe lângă statele părți mai exista 2 state observatoare: Afganistan și Mongolia.

Comunitatea Statelor Independente cuprinde 84 de organisme dintre care 66 sunt departamente de cooperare ale organismelor principale.

Organismul suprem al CSI este Consiliul CSI al Șefilor de Stat, acesta decide problemele fundamentale legate de activitaățile statelor membre referitoare la interesele comune ale acestora.

Consiliul CSI al Miniștrilor de Externe și activitatea sa este guvernată și aprobată de către Consiliul CSI al Șefilor de Stat.

Consiliul Economic este și el guvernat de către Consiliul CSI al Șefilor de Stat.

Adunarea Interparlamentară a Statelor Membre CSI operează în baza Convenției privind Adunarea Interparlamentară a Statelor Membre ale Comunității Statelor Independente din 25 mai 1995.

Consiliul Plenipotențiarilor Permanenți ai Statelor Membre ale Commonwealth-ului la organele statutare și alte organe ale Commonwealth-ului funcționează în conformitate cu Hotărârea Consiliului Miniștrilor de Externe CSI din 20 iunie 2000 și Hotărârea Consiliului Miniștrilor de Externe CSI din 23 august, 2005.

Activitățile Comisiei pentru Probleme Economice din cadrul Consiliului Economic CSI sunt reglementate de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului Economic CSI din 10 martie 2000.

Comitetul Executiv al CSI funcționează în conformitate cu Regulamentul Comitetului Executiv al Comunității Statelor Independente, aprobat prin Protocolul Consiliului șefilor de stat CSI din 21 iunie 2000.

Organizația mai cuprinde și Consiliul Miniștrilor de Apărare, Consiliul Comandanților-Șefi ai trupelor de frontieră și Curtea Economică, organisme ce activează în domeniul securității membrilor organizației și planificarea economică.

Obiective

Statele Membre se angajează să dezvolte în mod egal și benefic cooperarea dintre popoarele și statele acestora în domeniul politic, economic, cultural, educațional, al sănătății, protecția mediului, științei, comerțului și alte domenii de importanță pentru statele membre. De asemenea, promovând informația, schimbul de informații și se angajează să observe cu rigurozitate obligațiile mutuale.

Finanțare

Costul finanțării activităților organizației este distribuit pe baza participării împărțite a statelor membre și este stabilit prin acorduri speciale referitoare la bugetul organismelor CIS.

Bugetul este aprobat de către Consiliul CSI al Șefilor de Stat la propunerea Consiliul Șefilor de Guvern.

Referințe

1. Internet Portal CIS, https://e-cis.info/

2. The Nuclear Threat Initiative, Commonwealth of Indepentent States, https://www.nti.org/education-center/treaties-and-regimes/commonwealth-independent-states-cis/

3. Interstate Statistical Committee of the Commonwealth of Independent States, About Commonwealth of Independent States, http://www.cisstat.com/eng/cis.htm

4. The Commonwealth of Independent States Anti-Terorism Center, History, https://www.eng.cisatc.org/132/167

5. International Democracy Watch, Commonwealth of Independent States, http://www.internationaldemocracywatch.org/index.php/commonwealth-of-indipendent-states?eprivacy=1