Despre CSI

Contributori: С. Nicolae

Geneza Comunității Statelor Independente în cadrul organizațiilor internaționale

Istoric

Comunitatea Statelor Independente a luat naștere în urma destrămării și dezintegrării a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Oficial URSS a dispărut pe data de 26 decembrie 1991, în urma Declarației privind încetarea existenței URSS (1), însă semnarea actului final privind înființarea CSI a avut loc pe data de 8 decembrie între Înaltele State Contractante (2), statele date fiind Republica Belarusă, Ucraina și RSFSR Rusă. De asemenea, ratificarea acordului a avut loc la câteva zile de la semnarea ulterioară a documentului. Ulterior, din 1992 până la sfârșitul anului 1994 (3), alte foste țări membre ale URSS au aderat la organizație.

În decursul acestei perioade de formare a noii organizații internaționale, CSI își creează cadrul normativ și legislativ. La 24 mai 1996, CSI a fost înregistrată oficial la Secretariatul General al ONU, în conformitate cu articolul 102 din Carta ONU (4).

Din punctul de vedere al politicii internaționale, crearea Comunității Statelor Independente a avut loc în ultimul moment al prăbușirii URSS, aceasta fiind o încercare de a menține dominația asupra fostelor republici comuniste. În acest context, cele cinci state din Asia Centrală - Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan - vor impune Moscovei un schimb (în schimbul aderării statelor de mai sus, Moscova își va limita influența asupra acestora în schimbul anumitor avantaje). Acest lucru înseamnă în mod direct transferul pârghiilor de putere de la Kremlin la statele mai mici (5). În plus, Declarația de la Alma-Ata (6) din 21 decembrie 1991 a fost adoptată ca o garanție a suveranității celor cinci state din Asia Centrală și, ulterior, a celorlalte state care au pus în aplicare ideea de integrare în cadrul CSI.

La sfârșitul anului 1994, următoarele state erau membre ale CSI: Federația Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Turkmenistan (membru observator al CSI/ apoi membru asociat) (7).

Carta CSI

Înainte de a trece la discutarea unora dintre funcții, a structurii interne, a procesului decizional, a cooperării externe etc., mă voi referi la unele prevederi ale Cartei CIS (8), concentrându-mă în principal asupra elementelor-cheie și a abaterilor.

Dând la oparte toate normele internaționale și dispozițiile legate din Carta ONU și ale altor tratate - Carta CSI conține anumite puncte cheie ce direct se contrazic cu situația reală. Primul punct care prezintă o neregulă este reprezentat în Art. II aliniatul 7 - ”мирное разрешение споров и конфликтов между государствами Содружества.” trad. ”Rezolvarea pașnică a disputelor și conflictelor dintre statele din Comunitate.”

În conformitate cu art. 39 alineatul (9) din Carta ONU, numai Consiliul de Securitate al ONU poate stabili existența unui conflict. Adnotare - Federația Rusă, este membru permanent al Consiliul de Securitate al ONU cu drept de veto, orice conflict declanșat de acesta poate să nu fie un conflict din punct de vedere juridic.

Al doilea punct extrem de controversat este subliniat în secțiunea nr. 3 - SECURITATEA COLECTIVĂ ȘI COOPERAREA POLITICO-MILITARĂ și nr. 4 - PREVENIREA CONFLICTELOR ȘI SOLUȚIONAREA DISPUTELOR. Ambele secțiuni menționează anumite norme de rezolvare a situațiilor excepționale (reieșite din denumirea secțiunilor). Exercitarea acestor norme în cazurile Republicii Moldova, Georgiei, Ucrainei, Armeniei și Azerbaidjanului, au fost ignorate de conducerea de la Kremlin.

Finalul documentului prezintă și două Rezerve (legislative) din partea Republicii Moldova și Republicii Belarus. Prima atrage atenție la toate articolele din secția nr. 3, plus Art. XXX și XXXI. Belarus la rândul său atrage atenție asupra secției nr. 3 și tot odată la secția nr. 4, impunând și anumite întrebări la modul de funcționare a Comandamentul General al Forțelor Armate Unite.

Toate acestea sugerează că, din punct de vedere juridic, Moscova a încercat să delimiteze anumite prerogative în cadrul organizației, impunându-și în mod automat controlul asupra unor domenii cheie în care ar putea deține supremația totală.

Componența

Actualmente Comunitatea Statelor Independente este alcătuită din 11 state. Din punct de vedere a normativelor internaționale doar un stat din сele 11, are statutul de stat observator și membru special asociat (10), acesta fiind Turkmenistan. Ieșirea Georgiei din cadrul CSI oficial a avut loc pe data de 9 octombrie 2009 (11). Motivul ieșirii a Georgiei din CSI a fost conflictul din 2008, ce a avut loc între Georgia pe de o parte și Abhazia, Osetia de Sud și Federația Rusă pe de alta. 

Intrarea Georgiei în CSI nu se poate compara cu celelalte state enumerate anterior. Motivul integrării acestei în organizație a fost situația complicată din anii 1992 - 1993, Războiul dintre Georgia și Abhazia, plus începerea războiului civil în Georgia. Acest fapt este remarcat și de alți cercetători, ”Așa cum afirmă Gulbaat (2007), abia după ce Sukhumi a căzut și (ca urmare a acestui fapt) a existat o amenințare la adresa puterii lui E. Șevardnadze (septembrie - octombrie 1993), acesta s-a pronunțat public în favoarea aderării Georgiei la CSI, ceea ce a fost apreciat în mod corespunzător de Moscova: E. Șevardnadze a primit asistență din partea Flotei rusești a Mării Negre, sub comanda lui E. Baltin, pentru a învinge susținătorii înarmați ai E. Șevardnadze a primit asistență din partea Flotei ruse a Mării Negre, sub comanda lui E. Baltin, pentru a-i învinge pe susținătorii înarmați ai lui Z. Gamsakhurdia în Georgia de Vest.” (12).

Un alt caz special este poziția Ucrainei în cadrul CSI, care nici măcar nu a făcut parte oficial din organizație din punct de vedere juridic. O astfel de decizie se poate trage din cauza că parlamentul de la Kiev nu a ratificat într-un final Carta CSI (13), ceea ce automat a creat un precedent pentru ca în următorii ani să se creeze și să se ajungă la o situație incertă privind statutul neoficial al Ucrainei în organizație. 

Vorbind despre Ucraina, faptele din 2014, contextul Protestele pro-europene din Ucraina și apoi anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, au dus la o înrăutățire a relațiilor dintre Moscova și Kiev (14), ce a și marcat retragerea Ucrainei din CSI. Însă faptul că parlamentul Ucrainean nu a ratificat Carta CSI, automat o situează în poziția unui membru asociat/observator, fără anumite drepturi. Întreaga descriere a modului în care este stabilită organizația este destul de contradictorie: așadar CSI este inedit sub controlul exclusiv al Kremlinului.

Conducerea de la Kiev a dat startul retragerii din CSI, conform unelor surse încă de dinainte de începerea conflictului din 2022 (15), așadar participarea Ucrainei în cadrul CSI a fost și este doar una formală.

Turkmenistanul la fel nu a ratificat Carta CSI, însă există o diferență față de Ucraina cu privire la acest fapt: Ucraina a ratificat acordul din 8 decembrie 1991 privind crearea CSI, pe când Turkmenistanul nu a făcut nici acest lucru. Ceea ce nu a împiedicat în niciun fel ca, Kremlinul să acorde Turkmenistanului statutul de asociat special în cadrul CSI în august 2005 (16). Cu toate acestea, trebuie remarcat, de asemenea, că Turkmenistanul a fost recunoscut ca stat neutru în conformitate cu rezoluția Adunării Generale a ONU din decembrie 1995 (17). De fapt, statul de neutralitate este doar un stat de hârtie, în timp ce Ashabadul este considerat un membru cu drepturi depline al CSI, potrivit Kremlinului. Ipoteza dată se afirmă și prin faptul că în anumite etape, conlucrarea dintre membrii CSI și Turkmenistan ajunge la un nivel mult mai înalt decât ar putea oferi statutul de membru asociat.

În ultimii ani s-au putut observa și încercările de ieșire din Comunitate a Republicii Moldova. Intensitatea acestei retorici se marchează cu faptul venirii la guvernare a partidului pro-european PAS. Începând cu 2022, retorica dată s-a intensificat și mai mult, parlamentul moldovenesc începând denonsarea anumitor înțelegeri încheiate în cadrul CSI (18).

Vorbind despre restul statelor CSI, situația este mult mai simplă, fiecare din cele 8 state rămase având o politică neutră atât în cadrul organizației cât și în afara aceste, desigur toate acestea fiind exprimate până în 2022. Doar Belarus a manifestat și continuă să manifeste mai mult interes, în special în ceea ce privește colaborarea atât în cadrul CSI, cât și la nivel bilateral cu unii dintre membrii acesteia, în special cu Federația Rusă. Se poate observa că începând din 2022, iar pentru unele țări din cadrul organizației chiar mai devreme, politica internă a acestora este una destul de conservatoare. Da, întrunirile au loc atât între liderii statelor membre, însă realitatea politică arată problematica și dependența acestor state față de Moscova se simpte în diferite domenii.

Cu alte cuvinte, CSI, care în prim-plan a încercat să se prezinte ca o nouă versiune a URSS, nu este altceva decât o copie șubredă cu numeroase probleme. În afară de interesul Moscovei de a menține organizația pentru a oferi o asigurare economică și politică, interesele naționale ale altor state sunt primordiale. Drept urmare, se pot vedea încercările de ieșire de sub dominarea Moscovei a astfel de state precum Kazahstan, Armenia, Turkmenistan etc. Întărirea relațiilor dintre statelele minore cu alți jucători mondiali precum China, Franța, SUA lărgește automat influența acestora asupra politicii propulsate la nivelul regional.

Structura

Vorbind despre structura internă a CSI și modului de organizare a acestei structuri destul de ample, voi atrage atenția doar asupra instituțiile cheie. Conform mai multor informații numărul real al instituțiilor din cadrul CSI se numără a fi în jur de 88, din care 67 sunt instituții de cooperare intersectorială (19).

Principala instituție este Consiliul liderilor de stat din CSI; după cum sigerează titlul instituției, în cadrul consiliului se întrunesc toți liderii statelor participante. Rolul consiliului, constă în stabilirea viitoarei direcției a organizației, activitatea acesteia și problemele fundamentale apărute. Întrunirea consiliului are loc de două ori pe an (20). 

A doua instituție după importanță este Consiliul șefilor de guvern din CSI, unde se discută în principiu modul de cooperare între instituțiile statelor membre. Punerea în aplicare a ordinelor Consiliului liderilor de stat din CSI (21).

Al treilea institut este Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe din CSI, care răspunde de propulsarea politicii externe pe arena mondială (22). Aici se poate de adăugat și faptul că în contextul actualelor întâmplări (conflictul din Ucraina), retorica din cadrul CSI și independența statelor membre al CSI se diferențiază, exemplu fiind Moldova și Armenia.

Alte două instituții destul de asemănătoate sunt Consiliul Miniștrilor Apărării din CSI și Consiliul comandanților trupelor de frontieră din CSI. Da, rolul lor diferă în ceea ce privește persoanele care participă la reuniuni, dar în ambele cazuri problemele discutate în cadrul reuniunilor se referă la cooperarea militară, apărarea țărilor participante etc. (23), discuțiile find purtate în întregime despre aspectul militar al organizației. Tot odată se poate de remarcat că în cadrul instituției date, Republica Moldova are statutul de observator privind Carta CSI.

Un alt institut creat pentru anumite formalități și neavând în întregime o oarecare împuternicire este Adunarea interparlamentară a CSI (24). Rolul acestei organizații este unul consultativ și nimic mai mult. Într-o oarecare formă acesta se aseamănă cu Parlamentului European, doar cu drepturi mult mai reduse.

O altă instituție destul de interesantă, în ceea ce privește reglarea anumitor probleme posibile între statele membre, este Curtea Economică a CSI. În competența instituției date intră reglarea litigiilor economice și nu doar, la nivelul inter-statal (25).

Rolul celorlalte instituții este unul minim, neavând o oarecare importanță în ceea ce privește funcționarea instituțiilor enumerate în cadrul capitolului dat. Se poate doar adăuga faptul că orice instituție, care lucrează la implimentarea anumitor legi sau înlăturarea unor probleme, se bazează pe hotărârile anterioare, luate de către Consiliul liderilor de stat din CSI.

Anul 2022 a marcat începerea unei perioade dificile pentru CSI. Fiind o organizație internațională cu anumite entități și multiple instituții de cooperare pe diferite domenii, aceasta întâmpină anumite probleme în ceea ce privește implementarea anumitor acțiuni, mai ales la nivel de stat luat în parte. Așadar, controlul Moscovei în ceea ce privește formarea unei entități monolite din CSI, cedează cu atât mai mult, cu cât nu se stipulează anumite norme interne în organizație, ceea ce se poate vedea în cazul, Moldovei, Armeniei, Azerbaidjan, Kazahstan etc.

Obiective

Vorbind despre obiectivele organizației, cred că nu este necesar să menționăm obiectivele oficiale ale CSI, care, într-o anumită măsură, sunt oficiale doar la nivelul oricărei organizații internaționale de acest tip precum ONU, NATO, OSCE etc. Din acest consens, CSI în prim plan trebuie privită ca o platformă post sovietică, creată cu scopul întrunirilor dintre liderii fostelor republici ale URSS. Evident, formula mai democrată a organizației oferă mai multe pârghii de virare pe plan internațional. Din nou, în cazul nostru, coordonarea în cadrul CSI în cazul statelor slabe, cum ar fi Republica Moldova, Armenia, Belarus, unele state din Asia Centrală, au fost și sunt încă sub controlul Moscovei. Nu se poate nega și faptul că obiectivul direct al CSI a fost ținerea cât mai aproape de Federația Rusă a statelor post-sovietice.

În consecință, întreaga organizație, cu multiplele instituții de legătură între toate cele 11 state, poate fi considerată o unealtă pe palierul mondial, creată după căderea URSS-ului. Mai mult, ele pot predispune CSI însăși să înlocuiască vechiul mecanism comunist. 

Drept confirmare a ideii date, se por observa metodele de conlucrare a organizației. În prim plan, conform Cartei CSI art. 35 (26), limba de lucru al CSI este Rusă, ce direct subminează limbele altor state. Dacă ne uităm la UE sau la ONU, aceste organizații lucrează împreună, semnând și sprijinind toate limbile din cadrul lor, pe când multiplele tratate încheiate între statele membre ale CSI sunt doar în limba Rusă (27). Semnele de mai sus confirmă ideea că scopul CSI a fost și rămâne dorința de a supune și de a continua calea URSS, doar că sub o nouă formă.

Statele observatoare și extensia CSI

Un exemplu de subiect asupra cărui se poate atrage atenție în ceea ce privește palierul internațional al dezvoltării CSI este văzut în Afganistan, care începând cu 2006 are statutul de observator în cadrul organizației. Acest statut este oferit doar în cadrul Adunarii interparlamentară a CSI (28). Contextul interacțiunii dintre Afganistan și CSI ar trebui vizat în prim plan interesele pe care îl au statele membre CSI din punct de vedere economic (29) asupra Afganistanului.

Tot odată, nu trebuie să uităm că Adunarea interparlamentară a CSI este doar o instituție consultativă, ceea ce din strat ne arată că participarea reprezentanților guvernului din Kabul ar fi una demonstrativă pe plan internațional. 

Cu toate că după scoaterea contingentelor militare ale SUA și NATO din Afganistan în 2021, conducerea a fost preluată de către gruparea teroristă "Taliban". Nu se cunosc detalii clare cu privire la statutul reprezentanților afgani, dar interacțiunea dintre statele din Asia Centrală este încă destul de vizibilă la nivelul CSI, ceea ce ne permite să vorbim despre unele manifestări ale relațiilor internaționale dintre Afganistan și CSI.

Un alt stat care la fel are statutul de observator în cadrul CSI este Mongolia. Nivelul integrării acesteia în instituțiile din cadrul comunității este necunoscut, informații fiind destul de puține (30). Vorbind despre Mongolia, situația poate fi privită doar din două posibile direcții, cea a Moscovei pe de o parte și cea a Beijing-ului pe de altă parte. 

Situația geografică în mod direct își impune amprenta asupra dezvoltării relațiilor politice pe arena regională. Drept cauză istorică, după căderea dominației manciuriene în 1911 (31), apoi după dominația sovietică din 1924 până în 1991 (32), înclinația politică a guvernului de la Ulan Bator la fel a rămas manevrarea între cele două state. În acest context, soluția dezvoltării economice ale statului mongol rămâne implicarea pe arena mondială în multiple organizații internaționale din regiune.

Despre extinderea CSI se pot spune foarte puține lucruri, din cauza absenței acestei acțiuni în sine. Cu toate acestea, încercările de a adera la organizație au fost făcute în mod repetat încă de la înființarea acesteia.

Extensia CSI s-ar putea fi avut loc încă în 2008, prin oferirea statului oficial de membru pentru Afganistan, însă situația nu a fost finalizată până la capăt (33). Situația din jurul Afganistanului a fost destul de convârșitoare. Plus la aceasta, a avut loc și conflictul dintre Federația Rusă, Abhazia și Osetia de Sud pe de o parte și Georgia pe de alta. La acestea se mai adaugă și forțele militare ale SUA și NATO din Afganistan, interesul american în întreaga regiune fiind mult mai mare posibil.

O altă direcție de extindere al CSI s-ar fi avut loc doar în cazul unui interes major prin integrarea statelor recunoscute doar de către Moscova, precum Abhazia și Osetia de Sud. Într-un interviu din 2009 a fostului președinte Abhaz, Sergei Bagapsh, acesta nu ar fi exclus ca pe viitor cele două state să fie integrate în organizație (34). Dacă vorbim despre interesul de integrare al acestor două state, acesta se poate vedea doar în recunoașterea internațională și nimic mai mult.

Un alt potențial candidat posibil, vorbind la timpul trecut, a fost Republica Federală Iugoslavă, mai ales în timpul conducerii lui Slobodan Milošević, care într-un interviu s-a arătat destul de interesat despre ideea cooperării cu CSI, însă dezamăgirile privind multiplele kvasi statete precum Osetia de Sud, Abhazia și Transnistria ridicau prea multe întrebări (35), mai ales că situația din jurul Kosova abia își lua avânt. Însă în cazul RFI, legăturile sale cu Moscova prin tratatele economice încheiat, au arătat un oarecare interes de posibilă cooperare pe viitor (36).

Vorbind despre interesul pentru participarea unor alte state în CSI, este dificil de adus dovezi clare și de făcut ipoteze doar pe termen lung. Motivul presupunerilor sunt  posibila reformare a CSI, crearea unei libertăți mai mari și tot odată o întărire a relațiilor dintre statele participante.

Concluzie

În concluzie, în afară de o organizație internațională în frunte cu Federația Rusă, CSI reprezintă și un mecanism de control. Moscova, fiind o putere regională și dorind să își mențină dominația în regiune, a trebuit să se adapteze la noile realități ale lumii moderne. O organizație formată în mod democratic, acceptată de întreaga societate mondială în perioada anilor 90', nu a fost în stare de a se extinde. Urmarea intereselor atât ale Kremlinului cât și a altor state membre, a dus la apariția anumitor situații de conflict (de ex. cu Georgia și Ucraina). Mai mult decât atât, suspendarea dezvoltării organizației a dus la anumite probleme, în ceea ce privește aspectul inter-statal ale membrelor (Exemplul Republica Moldova). Toate instituțiile create în interiorul organizației nu au o anumită libertate în contextul marginalității organizației în sine. Mai simplu zis, controlul survenit din partea Consiliul liderilor de stat din CSI, impune automat un control riguros și aspru. Ca urmare, nici astăzi nu au fost eliminate barierele de frontieră dintre membrii organizației (înafară de Republica Belarus, care are alte acorduri semnate cu Federația Rusă la nivel bilateral). Ar trebui de remarcat și faptul că organizația fiind creată în scop de susținere a puterii venite din partea Moscovei, la fel este susținută în mare parte însăși de Moscova., interesul celorlalte state fiind doar unul de profit în unul sau altele domenii. 

Din acest punct de vedere, rolul CSI ca organizație internațională ar trebui reformat; dezvoltarea sa este singura cale de a rezolva anumite probleme inter-statale. Cu toate acestea, controlul impus de Moscova ar fi, într-o anumită măsură, mai corect din punctul de vedere al realismului politic, în care Kremlinul încearcă să își întărească granițele și investește în state terțe ca un fel de zone tampon. Exemplul cel mai favorabil în acest sens este faptul că Rusia, prin intermediul statelor din Asia Centrală, a reușit foarte bine să ocolească sancțiunile impuse din cauza conflictului din Ucraina. Astfel, dacă privim totul doar din punctul de vedere al Moscovei, acțiunile sale, atât în trecut, cât și în prezent, sunt dictate de ideea de apărare a intereselor naționale.

Bibliografie

1.       https://www.n-kurs.ru/articles/this-day/26-dekabrya-1991-g-prinyata-deklaraciya-o-prekrashchenii-sushchestvovaniya-sssr (Accesat la data de 17.12.2023)

2.       https://e-cis.info/page/3373/79405/ (Accesat la data de 17.12.2023)

3.       Сведение о ратификации документов, принятых в рамках СНГ в 1991–2009 годах

4.       https://cis.minsk.by/foto/pages/11330/5497c6ae064b8.jpg (Accesat la data de 17.12.2023)

5.       https://web.archive.org/web/20151006165116/http://www.ni-journal.ru/archive/2001/n5_6_2001/94defb0f/ecc8ccfc/index.htm# (Accesat la data de 19.12.2023)

6.       https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/4#text (Accesat la data de 20.12.2023)

7.       https://cis.minsk.by/page/4018 (Accesat la data de 19.12.2023)

8.       https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/187#text (Accesat la data de 20.12.2023)

9.       https://www.un.org/ru/about-us/un-charter/full-text (Accesat la data de 20.12.2023)

10.    https://tass.ru/info/1061058 (Accesat la data de 20.12.2023)

11.    https://base.spinform.ru/show_doc.fwx?rgn=30092 (Accesat la data de 20.12.2023)

12.    Гулбаат Р. (2007). ГОСУДАРСТВЕННЫЙ СУВЕРЕНИТЕТ В ПОЛИТИЧЕСКОМ МЫШЛЕНИИ И ПРАКТИКЕ ГРУЗИИ. ЦЕНТРАЛЬНАЯ АЗИЯ И КАВКАЗ. Nr. 1(49) // trad. Gulbaat R.  (2007). SUVERANITATEA STATULUI ÎN GÂNDIREA ȘI PRACTICA POLITICĂ GEORGIANĂ. ASIA CENTRALĂ ȘI CAUCAZUL. Nr. 1(49)

13.    https://online.zakon.kz/Document/?doc_id=30535377&pos=5;-88#pos=5;-88 (Accesat la data de 24.12.2023)

14.    GUBANI R. (2014). ANEXAREA CRIMEEI: JURIDIC INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL-ASPECTE JURIDICE. Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale. Nr. 2 (32)

15.    https://www.unian.ua/society/10372944-ukrajina-vihodit-z-ugodi-pro-spivrobitnictvo-rozviduvalnih-sluzhb-snd.html (Accesat la data de 24.12.2023)

16.    https://www.mfa.gov.tm/ru/news/1651 (Accesat la data de 24.12.2023)

17.    https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N96/761/25/PDF/N9676125.pdf?OpenElement (Accesat la data de 24.12.2023)

18.    https://web.archive.org/web/20230701134241/https://ria.ru/20230628/mpa-1880885994.html (Accesat la data de 24.12.2023)

19.    https://cis.minsk.by/page/11216 (Accesat la data de 25.12.2023)

20.    Т. Н. Москалькова. (2012). СНГ: история и перспективы. Москва: Издание Государственной Думы. // trad. Т. N. Moskalkova. (2012). CSI: istorie și perspective. Moscova: Ediția Dumei de Stat.

21.    Ibidem.

22.    Ibidem.

23.    Ibidem.

24.    Ibidem.

25.    Ibidem.

26.    Ibidem. https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/187#text (Accesat la data de 26.12.2023)

27.    https://mfa.gov.md/sites/default/files/lista_tratatelor_multilaterale_incheiate_de_republica_moldova_4.pdf (Accesat la data de 26.12.2023)

28.    https://iacis.ru/ob_organizatcii/istoriya (Accesat la data de 26.12.2023)

29.    М. Г. Зинчук. (2022). Последствия для стран СНГ прихода к власти движения «Талибан» в Афганистане. Москва: Постсоветские исследования // trad. М. G. Zinchuk. (2022). Consecințele pentru țările CSI ale venirii la putere a mișcării talibane din Afganistan. Moscova: Studii post-sovietice.

30.    https://www.obozrevatel.com/news/2008/8/19/254266.htm (Accesat la data de 26.12.2023)

31.    Andrei, O. (1969). Istoria lumii în date. București: Editura Enciclopedică Română

32.    Ibidem

33.    https://spb.101novostroyka.ru/info/strany-sng-polnyj-spisok/ (Accesat la data de 26.12.2023)

34.    https://www.bfm.ru/news/27956  (Accesat la data de 27.12.2023)

35.    https://www.svoboda.org/a/134494.html (Accesat la data de 27.12.2023)

36.    https://www.pravda.ru/news/culture/868603-jugoslavija_odnoi_nogoi_v_sng/ (Accesat la data de 27.12.2023)