Despre ICJ

Curtea  Internațională  de Justiție (CIJ)

               a). Istoricul Curții Internaționale de Justiție

                   ,,După cel de-al doilea război mondial, inițiatorii  ONU au avut în vedere să dezvolte rolul  organului  jurisdicțional ce urma  a fi creat, și să-l integreze  mai strâns în sistemul organizației”(https://lege5.ro/Gratuit/g42diobv/curtea-internationala-de-justitie-carta?dp=haztkobugi4a)  S-a hotărât astfel  înființarea în anul 1945 de către Carta ONU, a   Curții Internaționale de Justiție, a cărei activitate  a început în 1946, ca succesoare  a Curții Permanente Internaționale de Justiție, înființată  în  1920, în baza articolului 14  al Pactului Ligii  Națiunilor, ca urmare a transpunerii în viață a ideii  unei jurisdicții internaționale  permanentă, ce datează  de la Conferința de la Haga din 1907. Proiectul inspirat  din propunerile de la  Haga din  1907, prevedea o jurisdicție  obligatorie a Curții, însă opoziția statelor  a dus la formula de compromis  a clauzei opționale  privind jurisdicția. Statutul a intrat în vigoare în 1921, iar Curtea a început să funcționeze  în 1922. (Sursă: https://www.scribd.com/document/442929596/Curtea-Interna%C8%9Bional%C4%83-de-Justi%C8%9Biee-docx)

                   b). Date generale

                     Curtea Internațională de Justiție  este cunoscută  și sub denumirea de  Curtea Mondială, sau CIJ, și reprezintă principalul organ judiciar al  Organizației Națiunilor Unite,  potrivit  art. 92  din Carta ONU. Ea  își are sediul în  Palatul Păcii de la Haga, Țările  de Jos,  iar  principalele sale  funcții  legale  sunt soluționarea, conform dreptului internațional, litigiilor  juridice  prezentate   de către statele membre ale ONU, pe de o parte, și de a da avizele consultative,  cu privire la chestiuni juridice, care îi sunt prezentate de către organismele și agențiile specializate  ale Organizației  Națiunilor Unite, autorizate în acest sens,pe de cealaltă parte. ( sursă: https://e-justice.europa.eu/150/RO/international_case_law)

                    c). Statutul  Curții Internaționale de  Justiție

                     Documentul de bază al Curții Internaționale de Justiție, este Statutul Curții  Internaționale de Justiție, document ce constituie documentul constituant   și de reglementare a Curții.  ,,Curtea  Internațională de Justiție   este una dintre instituțiile  de judecată internaționale   cu caracter permanent, deschisă tuturor statelor  și având  un rol important în soluționarea diferendelor internaționale și acordarea de avize calificate  din punct de vedere juridic, la cererea unor organe ale ONU sau a instituțiilor specializate ale organizației.” (https://lege5.ro/Gratuit/g42diobv/curtea-internationala-de-justitie-carta?dp=haztkobugi4a)

1.

 

                              d). Organizarea Curții Internaționale de Justiție

                              CIJ  este alcătuită din  15  judecători  permanenți, aleși, indiferent de cetățenie,   pentru nouă ani  de către Adunarea Generală a ONU  și Consiliul de Securitate al ONU,  de pe lista de persoane nominalizate  de către grupuri naționale  în Curtea Permanentă de Arbitraj. Acești judecători  pot fi realeși pentru cel mult două mandate. Nu pot fi doi judecători din aceeași țară.  Articolul 2 din Statut prevede că  toți judecătorii ar trebui să fie  aleși, indiferent de naționalitatea acestora  din rândul ,,persoanelor de o înaltă considerație morală”, care sunt fie calificate pentru  cele mai înalte funcții jurisdicționale   în statele lor de origine  sau bine  cunoscute ca avocați cu suficientă competență în dreptul internațional.( Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Justi%C8%9Bie )

                  Începând din  aprilie  2012, componența Curții este următoarea:     

Nume	Țara	Poziția	Ales	Sfârșitul mandatului
Peter Tomka	Slovacia	Președinte	2003	2021
Bernardo Sepúlveda Amor	Mexic	Vice-Președinte	2006	2015
Hisashi Owada	Japonia	Membru	1994, 2003	2021
Ronny Abraham	Franța	Membru	1994, 2003	2018
Sir Kenneth Keith	Noua Zeelandă	Membru	2000, 2009	2015
Mohamed Bennouna	Maroc	Membru	2000, 2006	2015
Leonid Skotnikov	Rusia	Membru	2003	2015
Antônio Augusto Cançado Trindade	Brazilia	Membru	2005, 2009	2018
Abdulqawi Ahmed Yusuf	Somalia	Membru	2006	2018
Sir Christopher Greenwood	Regatul Unit	Membru	2006	2018
Xue Hanqin	China	Membru	2006	2021
Joan E. Donoghue	Statele Unite ale Americii	Membru	2006	2015
Giorgio Gaja	Italia	Membru	2009	2021
Julia Sebutinde	Uganda	Membru	2009	2021
Dalveer Bhandari	India	Membru	2009	2018

Sursă  foto: ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Internațională_de_Justiție)  https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Justi%C8%9Bie      

                    Așa cum se menționează în articolul 93 din  Carta ONU, toți cei 193 de membrii ONU sunt parte a Curții de Justiție. Tot în temeiul articolului 93, alineatul 2, statele care nu sunt membre ONU, pot deveni parte a Curții de Justiție.

                    Curtea își numește președintele pentru un mandat de trei ani, de asemenea grefierul  și ceilalți funcționari. Rolul președintelui este esențial, mai ales atunci când se ajunge la balotaj, deoarece în această situație, votul său este preponderent. În afara judecătorilor permanenți, în cadrul Curții  pot funcționa, în anumite circumstanțe,  și judecători  ad-hoc. Judecătorul ad-hoc este un judecător desemnat de către una dintre părți, iar misiunea sa  încetează odată ce cauza pentru care a fost desemnat a ieșit de pe rol.(Sursa:https://www.scribd.com/document/156514918/Curtea-Internationala-de-Justitie)

 

 

3.

e). Funcțiile Curții Internaționale de Justiție

         Curtea posedă două funcții:  funcția contencioasă și cea  consultativă.

 a). Funcția contencioasă

Conform articolului  36, alineat 2, din Statut, obiectul unui litigiu poate fi:                             

                       1.) –interpretarea unui tratat;

                     2).- orice chestiune de drept internațional;

                     3).- existența  oricărui fapt care,  dacă ar fi stabilit, ar constitui o  violare a unei obligații internaționale;

                     4).- natura sau întinderea reparațiilor datorate pentru încălcarea unui angajament  internațional;

                     În cazul procedurii  contencioase, Curtea Internațională de Justiție pronunță hotărâri cu caracter obligatoriu între statele care acceptă să se supună statutului Curții. Numai statele  pot fi parte în cazuri controversate. Principiul cheie este că  CIJ  este competentă numai în baza consimțământului statelor, și anume  pot fi supuse Curții doar litigiile pe care statele i le supun.

b). Funcția consultativă

Reglementată de articolul 96 din Carta ONU, Curtea Internațională de Justiție are și competența de a emite, la cererea unor organe determinate  ale ONU, opinii asupra unor probleme juridice. Actul numit aviz consultativ nu posedă forță juridică obligatorie.( https://www.scribd.com/document/156514918/Curtea-Internationala-de-Justitie)

               Bibliografie:

                      1. Valentin Constantin, Drept Internațional, București, Editura ,,Universul Juridic”, 2010.

  1. https://www.scribd.com/document/156514918/Curtea-Internationala-de-Justitiealentin

                        3.https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Justi%C8%9Bie

                       4. (https://lege5.ro/Gratuit/g42diobv/curtea-internationala-de-justitie-carta?dp=haztkobugi4a)

                   5. https://e-justice.europa.eu/150/RO/international_case_law)

                   6. http://www.icj-cij.org