Despre OMC

Comerțul și politica internațională au fost din totdeauna interconectate de-a lungul istoriei, politicile internaționale de multe ori având scopul de a promova interesele comerciale. Cu exemple pornind încă din China din timpul dinastiei Han și până în prezent acest lucru rămâne o realitate istorică de necontestat. Până la apariția OMC, majoritatea regulilor care aveau statutul de a organiza comerțul mondial, între 1948 și 1994, au fost date de către GATT, ,,General Angreement of Tariffs and Trade”. Data de 1 ianuarie 1995, care marchează apariția pe scena internațională a OMC a reprezentat cea mai mare reformă a comerțului internațional de la finalul celui de-al doilea Război Mondial. Diferența principală între GATT și OMC este reprezentată de faptul că OMC, pe lângă comerțul cu bunuri, în acordurile sale acoperă și serviciile ce țin de proprietatea intelectuală. Marcând în 2020, 25 de ani de la înființare OMC a avut un impact foarte mare asupra comerțului internațional. În prezent acesta numără 164 de membrii, reprezentând 98% din comerțul internațional.

Structură

OMC cuprinde în structura sa mai multe instituții. Dintre acestea menționăm:

-          Conferința ministerială, care se întrunește o dată la doi ani;

-          Consiliul General, care conduce activitatea OMC între conferințele ministeriale și care este cuprins din 2 Organisme pentru revizuirea politicii comerciale și pentru reglementarea diferendelor dintre statele membre;

-          Consilii, precum Consiliul pentru comerțul cu mărfuri, Consiliul pentru aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, Consiliul pentru comerțul de servicii;

-          Comitete de lucru, ca de exemplu Comitetul pentru comerț și dezvoltare, Comitetul pentru restricții de balanțe de plăți, Comitetul pentru buget, finanțe și administrație.

https://www.wto.org/images/img_tif/wto_organigram800_e.jpg (Organigrama OMC, potrivit site-ului acesteia)

Deciziile din cadrul OMC se iau după principiul consensului, la fel de ca și în GATT, presupunând faptul că în cadrul unei reuniuni de negociere niciun stat membru nu obiectează cu privire la decizia propusă aceasta este aplicată. În caz contrar, când consensul nu este atins, decizia este luată prin vot.

Obiective

OMC cuprinde mai mult hotărâri și decizii complexe care au scopul de a acoperi și de a proteja mai multe principii ale comerțului. Unul dintre obiectivele OMC este reprezentat de lipsa discriminării, afirmând faptul că o țară nu ar trebui să discrimneze între partenerii acesteia de comerț, așa cum nu ar trebui să facă diferențe între produsele și serviciile proprii sau cele externe. Un alt principiu al OMC este cel al comerțului liber și de ridicare a barierelor comerciale pentru a încuraja comerțul. Un alt principiu este cel al predictibilității și al transparenței, pentru a oferi un statut de stabilitate și pentru a încuraja investițiile, creând astfel locuri de muncă, dar și promovând o competiție sănătoasă între comercianți. Prin urmare, competiția corectă este un al principiu al acestei organizații, cu scopul de a avea aceleași reglementări pentru toți comercianții și pentru a descuraja comerțul incorect, ce ar putea dăuna scenei internaționale de schimb. Alte principii ale OMC sunt susținerea țărilor mai puțin dezvoltate, protecția mediului înconjurător, incluziunea.

Finanțare

Organizația Mondială a Comerțului primește majoritatea fondurilor pentru cheltuielile anuale din partea membrilor acesteia. Aceste fonduri sunt stabilite în conformitate cu o formulă bazată pe procentele acestora în comerțul internațional. O altă sursă de venit este reprezentată de vânzările și de închirierile diferitelor publicații electronice ale acesteia. De asemenea OMC are în gestiunea sa și mai multe fonduri de încredere, oferite de către membrii, acestea fiind utilizate pentru a susține diferite activități cu scopul de a promova și a ajuta țările mai puțin dezvoltate pentru a intra în scena comerțului internațional.