Despre CSI

Contributori: С. Nicolae

Istoric

Comunitatea Statelor Independente a luat naștere în urma destrămării și dezintegrării a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Oficial URSS a fispărut pe data de 26 decembrie 1991, în urma Declarația privind încetarea existenței URSS (1), însă semnarea actului final privind înființarea CSI, a avut loc la data de 8 decembrie între Înaltele State Contractante (2), statele date fiind Republica Belarusă, Ucraina și RSFSR Rusă. Ratificarea acestuia având loc tot în zilele curente de după semnarea acestui. Ulterior începând cu anul 1992 și până la finele anului 1994 (3), s-au aliniat și alte foste state membre ale URSS. 

În această perioadă de formare a noii organizații internaționale, CSI își crează bazele normative și legislative, astfel la data de 24 mai 1996, CSI oficial se înregistrază la Secretariatul General al ONU, conform articolului 102 din Carta ONU (4).

Din punct de vedere al politicii internaționale, crearea Comunității Statelor Independente în momentul devinitiv a destrămării al URSS. A fost o încercare de păstrare a dominației asupra fostelor state comuniste. În modul următor pentru ași păstra legăturile și tot odată a crea o bază politică internă, cele 5 state din Asia Centrală: Kazahstan, Uzbekistan, Kirghistan, Tajikistan și Turkmenistan vor impune Moscovei un schimb. Ce semnifica direct o cedare de putere din partea Kremlinului în favoarea statelor minore (5). În afară de aceasta, doar în contextul celor 5 state din Asia Centrală, ulterior și restul statelor, implimentarea ideii integrării în CSI și semnarea Declarației de la Alma-Ata (6), la data de 21 decembrie 1991, este drept o asigurare a suveranității sale.

Ar trebui de semnificat și faptul că, la finalul anului 1994 în cadrul CSI au fost următoarele state: Federația Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Kirghistan, Tajikistan și Turkmenistan (membru observator al CSI) (7). 

Punctele cheie din Carta CSI

Consider ca înainte de a trece, la dezbaterea anumitor funcții, structura internă, modul de luare a deciziilor, cooperarea pe plan extern etc. Voi face o paranteză, pentru a sublinia în parte Carta CSI (8), axândumă în principiu pe elementele cheie și abaterele apărute. 

Dând la oparte toate normele internaționale și dispozițiile legate din Carta ONU și alte tratate - Carta CSI, are anumite puncte cheie, ce direct se contrazic cu situația reală. Primul punct care prezintă o neregulă este reprezentat în Art. 2 aliniatul VII - ”мирное разрешение споров и конфликтов между государствами Содружества.” trad. ”Rezolvarea pașnică a disputelor și conflictelor dintre statele din Comunitate.”

Conform Art. 39 (9), din Carta ONU, doar Consiliul de Securitate al ONU, este în stare de a stabili existența unui conflict. Adnotare - Federația Rusă, este membru permanent al CS al ONU cu drept de veto, orice conflict început de aceasta din punct de vedere legal juridic este posibil să nu fie conflict.

Al doilea punct extrem de controversat, este subliniat în secțiunea nr. 3 - SECURITATEA COLECTIVĂ ȘI COOPERAREA POLITICO-MILITARĂ și nr. 4 - PREVENIREA CONFLICTELOR ȘI SOLUȚIONAREA DISPUTELOR. Ambele secții menționează anumite norme de rezolvare a situațiilor excepționale (reeșite din denumirea secțiunilor). Exercitarea acestor norme, în cazurile: Republicii Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan și Ucraina, au fost drept ignorate de conducerea de la Kremlin.

Finalul documentului, prezintă și două Rezerve (legislative), din partea Republicii Moldova și Republicii Belarus. Prima atrage atenție la toate articolele din secția nr. 3, plus Art. 30 și 31. Belarus la rândul său, atrage atenție în mod normal asupra secția nr. 3 și tot odată la secția nr. 4, plus impunând anumite întrebări la modul de funcționare a Comandamentul General al Forțelor Armate Unite.

Toate acestea, arată că din punct de vedere juridic, Moscova, a încercat delimitarea anumitor prerogative în interiorul organizații. Impunând automat un control asupra principalelor domenii, în care aceasta putea avea o supremație pe plan mondial.

Componența

Actualmente Comunitatea Statelor Independente, este alcătuită din 11 state, din punct de vedere normativelor internaționale doar un stat din сele 11 are statutul de stat observator și membru special asociat (10), acesta fiind Turkmenistan. Ieșirea Georgie din cadrul CSI, oficial a avut loc pe data de 9 octombrie 2009 (11). Drept motiv de ieșirii a Georgiei din CSI, este conflictul din 2008 ce a avut loc între Georgia pe de o parte și Abhazia, Osetia de Sud și Federația Rusă pe de alata. 

Drept cert, trebuie de semnificat și faptul că intrarea Georgiei în CSI, nu se poate compara cu celelalte state enumerate anterior. Motivul integrării acestei în organizație, a fost situația complicată din anii 1992 - 1993, în timpul Războiul dintre Georgia și Abhazia, plus începerea războiului civil în Georgia. Afirmarea dată este susținută și de alți cercetători, ”Așa cum afirmă Gulbaat (2007), abia după ce Sukhumi a căzut și (ca urmare a acestui fapt) a existat o amenințare la adresa puterii lui E. Șevardnadze (septembrie - octombrie 1993), acesta s-a pronunțat public în favoarea aderării Georgiei la CSI, ceea ce a fost apreciat în mod corespunzător de Moscova: E. Șevardnadze a primit asistență din partea Flotei rusești a Mării Negre, sub comanda lui E. Baltin, pentru a învinge susținătorii înarmați ai E. Șevardnadze a primit asistență din partea Flotei ruse a Mării Negre, sub comanda lui E. Baltin, pentru a-i învinge pe susținătorii înarmați ai lui Z. Gamsakhurdia în Georgia de Vest.” (12).

Un alt caz aparte, poate fi privită poziția Ucrainei în CSI, oficial aceasta nici nu ar fi făcut parte din organizație. O astfel de decizie se poate trage din motivul că parlamentul de la Kiev, nu a ratificat într-un final Carta CSI (13). Ceea ce automat a creat un precedent, pentru ca în următorii ani să se creeze și să se ajungă la o situație incertă. 

Vorbind despre Ucraina, ar fi corect să aducem în context și poziția acestei, după faptele din 2014, contextul Protestele pro-europene din Ucraina și apoi anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă. Vor duce la o înrăutățire a relațiilor dintre Moscova și Kiev (14), drept fapt întâmplările date, vor da startul retragerii Ucrainei din CSI. Însă în cazul că parlamentul Ucrainean nu a ratificat Carta CSI, automat situează ca aceasta să fie doar un membru asociat/observator, fără anumite drepturi. Însă cum am manifestat anterior, însăși întreaga povestire a modului de organizare a întregii organizații, este destul de șubredă, fiind ținută doar de controlul Kremlinului.

Oarecum, vorbind de poziția Ucrainei, chiar și în contextul războiul dintre aceasta și Federația Rusă, început în februarie 2023. Care în mod normal, ar face ca orice tratat, convenție s-au legăturile dintre cele două state ar fi instantaneu oprite, acestea au continuat doar fără abordare din partea părții Ucrainene. Ar trebui de sezizat și faptul, că conducerea de la Kiev, a dat startul retragerii din CSI încă din cu mult înainte de conflict (15), așadar participarea Ucrainei în cadrul CSI, este doar una formală.

Un alt, caz aparte este Turkmenistanul, care la rândul său la fel nu a ratificat Carta CSI, însă în cazul că Ucraina a ratificat acordul din 8 decembrie 1991 cu privire la Crearea CSI. Turkmenistanul nu a efectuat acest lucru, însă aceasta nu a încurcat în nici un mod, ca conducerea de la Ashabad prin intersul Kremlinului, în august 2005 Turkmenistant a primit un statut special de asociat al CSI (16). Ar trebui de specificat și faptul că începând cu decembrie 1995, prin rezoluția Adunării Generală a ONU, a constatat dret oferirea statutului de stat neutru Turkmenistanului (17). În realitate, statutul dat, este doar pus pe hârtie, Ashabad, fiind socotit drept, un membru deplin al CSI, în viziunea Kremlinului. Ipoteza dată, se afirmă tot odată și prin faptul că în anumite etape, conlucrarea dintre membrii CSI și Turkmenistan ajunge la un nivel mult mai înalt decât ar putea oferi statutul de membru asociat.

Drept, în ultimii ani, s-a putut observa și încercările de ieșire din Comunitate, a Republicii Moldova. Intensitatea acestei retorici se marchează cu faptul venirii la guvernare a partidului pro-european PAS. Începând cu 2022, retorica dată s-a intensificat și mai mult, parlamentul moldovenesc începând denonsarea anumitor înțelegeri încheiate în cadrul CSI (18).

Vorbind despre restul statelor CSI, situația este mult mai simplă, fiecare din cele 8 state rămase având o politică mai mult neutră atât în cadrul organizației cât cât și despre organizație. Doar Belarus, a arătat și arată în continuarea un interes mai mare, înclinat în special colaborării atât în cadrul CSI cât și bilateral cu anumiți membri, în special Federația Rusă. Se poate de demonstrat, că începând cu 20222, dar și mai înainte pentru anumite state din organizație, politica acestora este una mult mai conservatoare. Da întrunirile au loc atât între liderii statelor membre, însă realitatea politică arată problematica și independența acestor state față de Moscova.

Altfel zis, CSI care în prim plan, a încercat să se ofera ca o nouă formulă a URSS, nu este nimic mai mult decât o copie șubredă cu multiple probleme. În afară de interesul venit din partea Moscovei, de a menține organizația pentru își creea o asigurarea atât economică cât și politică. Interesele naționale, ale celorlalte state sunt mai presus. Drept urmare, se pot vedea încercările de ieșire de sub dominarea Moscovei a astfel de state precum Kazahstan, Armenia, Turkmenistan etc. Întărirea relațiilor dintre statelele minore, cu alți jucători mondiali precum China, Franța, SUA lărgește automat influența acestora asupra politicii propulsate la nivelul regional.

Structura

Vorbind despre structura internă a CSI și modului de organizare a acestei structuri destul de ample, voi atrage atenția doar asupra instituțiile cheie. Așadar luând în întregime întreaga organizație, conform mai multor informații realul număr al instituțiilor din cadrul CSI, se numără a fi în jur de 88 de instituții, din care 67 sunt instituții de cooperare intersectorială (19).

Principala instituție fiind Consiliul liderilor de stat din CSI, din denumire se poate atrage atenție că în cadrul consiliului se întrunesc toți liderii statelor participante. Rolul consiliului, constă în stabilirea viitorul direcției a organizației, activitatea acestei și problemele fundamentale apărute. Întrunirea consiliului are loc de două ori pe an (20). 

Ai doilea institut după importanță este Consiliul șefilor de guvern din CSI, unde se discută în principiu modul de cooperare între instituțiile statelor membre. Modul de implimentare a directivelor survenite din partea Consiliul liderilor de stat din CSI (21).

Al treilea institut este Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe din CSI, acesta la rândul său răspunde de propulsarea politicii externe pe arena mondială (22). Aici se poate de adăugat și faptul, că în contextul actualelor întâmplări, retorica din cadrul CSI și independentă a statelor membre al CSI se diferențiază, exemplu fiind Moldova și Armenia.

Actualmente, voi combina două instituții destul de asemănătoate din punctul meu de vedere, acestea fiind Consiliul Miniștrilor Apărării din CSI și Consiliul comandanților trupelor de frontieră din CSI. Da rolul acestora se diferențiază prin persoanele participante la întruniri, însă în ambele cazuri problema dezbătute în cadrul întrunirilor se axează pe cooperarea militară, apărarea statelor participante, etc (23). Discuțiile find purtate în întregime despre aspectul militar al organizației.

Un alt institut, creat într-o măsură pentru anumite formalități și neavând în întregime o oarecare împuternicire este Adunarea interparlamentară a CSI (24). Rolul acestei organizații fiind unul doar consultativ și nimic mai mult, drept urmare într-o oarecare formă acesta se aseamănă Parlamentului European, doar cu drepturi mult mai reduse.

O altă instituție, destul de interesantă, în ceea ce privește reglarea anumitor probleme posibile între statele membre este Curtea Economică a CSI. În competența instituției date, fiind cum am pomenit reglarea litigiilor economice și nu doar, la nivelul inter-statal (25).

Vorbind despre restul instituțiilor, cum am manifestat încă de la început persistă încă un număr destul de mare. Rolul acestora însă fiind unul destul de minim, neavând o oarecare importanță, în ceea ce privește lucrul instituțiilor enumerotate în cadrul paragrafului dat. Se poate doar adăuga faptul, că orice instituție, care lucrează la implimentarea anumitor legi s-au înlăturarea unor probleme, se bazează pe hotărârile anterioare luate la fel de către Consiliul liderilor de stat din CSI.

În finalulul acestei paragraf, ar trebui de semnificat aceiași problemă cu care se confruntă CSI, mai ales în ultima perioadă de după 2022. Așadar, fiind o organizație internațională cu anumite entități și multiple instituții de cooperare pe diferite domenii. Aceasta întâmpină anumite probleme în ceea ce privește, implementarea anumitor acțiuni, mai ales la nivel de stat luat în parte. Așadar, controlul Moscovei în ceea ce privește formarea unei entități monolite din CSI, cedează cu atât mai mult, cu cât nu se stipulează anumite norme interne în organizație. Ceea ce se poate vedea în cazul, Moldovei, Armeniei, Azerbaidjan, Kazahstan etc.

Obiective

Vorbind despre obiectivele organizației, nu cred că ar fi bine de a le menționa pe cele oficiale, fiind într-o măsură doar obiective oficiale la nivelul oricărei organizații internaționale de genul dat. Din acest consens, CSI în prim plan trebuie privită ca o platformă post sovietică, creată cu scopul întrunirilor dintre liderii a fostelor republici ale URSS. Evident, formula mai democrată a organizației, oferă mai multe pârghii de virare pe plan internațional. Tot odată, în cazul nostru, coordonarea în interiorul CSI în cazul statelor mai slabe precum Republica Moldova, Armenia, Belarus, unele state din asia centrală, au fost și sunt încă într-un control al Moscovei. Nu se poate nega și faptul, că obiectivul direct al CSI, a fost ținerea cât mai aproape de Federația Rusă a statelor post-sovietice.

În censecință, întreaga organizație, cu multiplele instituții de legătură între toate cele 12 state, poate fi considerată o unealtă pe palierul mondial, creat după căderea URSS-ului. Mai mult ca atât, pot predispune faptul, că în sine CSI ar fi trebuit să înlocuiască vechiul mecanism comunist. 

Drept urmare, a realității ideii date, putem urmări însăși metodele de conlucrare a organizației. În prim plan, conform Cartei CSI art. 35 (26), limba de lucru al CSI este ce-a Rusă, ce direct subminează limbele altor state. Chiar privind spre UE s-au ONU, organizațiile date conlucrează prin semnarea și susținerea tuturor limbilor din cadrul organizațiilor. Se poate de adăugat și faptul că multiplele tratate încheiate între statele membre ale CSI, sunt doar în limba Rusă (27). Indicii dați, susțin ideea, că obiectivul CSI cum am prezentat anterior, a fost și este în subminarea și continuarea drumului URSS, doar că sub o nouă formă.

Statele observatoare și extensia CSI

Un subiect, asupra cărui se poate atrage atenție în ceea ce privește palierul internațional al dezvoltării CSI și în prim plan este reprezentat de către Afganistan. Care începând cu 2006, are statutul de observator în cadrul organizației, ar trebui de precizat și faptul că acest statut este oferit doar în cadrul Adunarii interparlamentară a CSI (28). Contextul interacțiunii dintre Afganistan și CSI, ar trebui vizat în prim plan din interesele pe care îl au statele membre CSI din punct de vedere economic (29), asupra Afganistanului.

Tot odată, nu trebuie să uităm că Adunarea interparlamentară a CSI este doar o instituție consultativă, ceea ce din strat ne arată, că participarea reprezentanților guvernului din Kabul ar fi una demonstrativă mai mult pe plan internațional. 

Cu toate că după scoaterea contingentelor militare ale SUA și NATO din Afganistan în 2021, conducerea a fost preluată de către gruparea teroristă "Taliban". Detalii clare despre statutul reprezentanților afgani este necunoscută. Însă o interacțiune dintre statele Asiei Centrale încă la nivelul CSI se observă destul de multe. Ceea ce determină că oarecare relații internaționale între Afganistan și CSI sunt menționate.

Un alt stat, care la fel are statutul de observator în cadrul CSI este Mongolia, nivelul integrării acestei în instituțiile din cadrul comunității, este necunoscut, informații fiind destul de puține (30). Vorbind despre Mongolia, situația poate fi privită doar din două posibile direcții, ce-a a Moscovei pe de o parte și ce-a a Beijing-ului pe de altă parte. 

Situația geografică, în mod direct își impune amprenta asupra dezvoltării relațiilor politice pe arena regională. Drept cauză istorică, după căderea dominației manciuriene în 1911 (31), apoi după dominația sovietică din 1924 până în 1991 (32), înclinația politică a guvernului de la Ulan Bator, la fel a rămas manevrarea între cele două state. În acest context, soluția dezvoltării economice ale statului mongol rămâne în mod clar, implicarea pe arena mondială în multiple organizații internaționale din regiune.

Trecând la ce-a de-a două tematică a capitolului dat, mai precis extensia CSI s-ar putea discuta destul scund din cauza lipsei înăși a existenței unei astfel de acțiune. Însă se pot aduce numeroase acțiuni de încercare a aderării la organizație la începutirile existenței acestei.

Extensia CSI, s-ar putea fi avut loc încă în 2008, prin oferirea statului oficial de membru pentru Afganistan, însă situația nu a fost finalizată până la capăt (33). 

Bibliografie

1. https://www.n-kurs.ru/articles/this-day/26-dekabrya-1991-g-prinyata-deklaraciya-o-prekrashchenii-sushchestvovaniya-sssr (Accesat la data de 17.12.2023)
2. https://e-cis.info/page/3373/79405/ (Accesat la data de 17.12.2023)
3. Сведение о ратификации документов, принятых в рамках СНГ в 1991–2009 годах
4. https://cis.minsk.by/foto/pages/11330/5497c6ae064b8.jpg (Accesat la data de 17.12.2023)
5. https://web.archive.org/web/20151006165116/http://www.ni-journal.ru/archive/2001/n5_6_2001/94defb0f/ecc8ccfc/index.htm# (Accesat la data de 19.12.2023)
6. https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/4#text (Accesat la data de 20.12.2023)
7. https://cis.minsk.by/page/4018 (Accesat la data de 19.12.2023)
8. https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/187#text (Accesat la data de 20.12.2023)
9. https://www.un.org/ru/about-us/un-charter/full-text (Accesat la data de 20.12.2023)
10. https://tass.ru/info/1061058 (Accesat la data de 20.12.2023)
11. https://base.spinform.ru/show_doc.fwx?rgn=30092 (Accesat la data de 20.12.2023)
12. Гулбаат Р. (2007). ГОСУДАРСТВЕННЫЙ СУВЕРЕНИТЕТ В ПОЛИТИЧЕСКОМ МЫШЛЕНИИ И ПРАКТИКЕ ГРУЗИИ. ЦЕНТРАЛЬНАЯ АЗИЯ И КАВКАЗ. Nr. 1(49) // trad. Gulbaat R.  (2007). SUVERANITATEA STATULUI ÎN GÂNDIREA ȘI PRACTICA POLITICĂ GEORGIANĂ. ASIA CENTRALĂ ȘI CAUCAZUL. Nr. 1(49)
13. https://online.zakon.kz/Document/?doc_id=30535377&pos=5;-88#pos=5;-88 (Accesat la data de 24.12.2023)
14. GUBANI R. (2014). ANEXAREA CRIMEEI: JURIDIC INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL-ASPECTE JURIDICE. Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale. Nr. 2 (32)
15. https://www.unian.ua/society/10372944-ukrajina-vihodit-z-ugodi-pro-spivrobitnictvo-rozviduvalnih-sluzhb-snd.html (Accesat la data de 24.12.2023)
16. https://www.mfa.gov.tm/ru/news/1651 (Accesat la data de 24.12.2023)
17. https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N96/761/25/PDF/N9676125.pdf?OpenElement (Accesat la data de 24.12.2023)
18. https://web.archive.org/web/20230701134241/https://ria.ru/20230628/mpa-1880885994.html (Accesat la data de 24.12.2023)
19. https://cis.minsk.by/page/11216 (Accesat la data de 25.12.2023)
20. Т. Н. Москалькова. (2012). СНГ: история и перспективы. Москва: Издание Государственной Думы. // trad. Т. N. Moskalkova. (2012). CSI: istorie și perspective. Moscova: Ediția Dumei de Stat.
21. Ibidem.
22. Ibidem.
23. Ibidem.
24. Ibidem.
25. Ibidem.
26. Ibidem. https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/187#text (Accesat la data de 26.12.2023)
27. https://mfa.gov.md/sites/default/files/lista_tratatelor_multilaterale_incheiate_de_republica_moldova_4.pdf (Accesat la data de 26.12.2023)

28. https://iacis.ru/ob_organizatcii/istoriya (Accesat la data de 26.12.2023)

29. .        М. Г. Зинчук. (2022). Последствия для стран СНГ прихода к власти движения «Талибан» в Афганистане. Москва: Постсоветские исследования // trad. М. G. Zinchuk. (2022). Consecințele pentru țările CSI ale venirii la putere a mișcării talibane din Afganistan. Moscova: Studii post-sovietice.

30.         https://www.obozrevatel.com/news/2008/8/19/254266.htm (Accesat la data de 26.12.2023)

31.           Andrei, O. (1969). Istoria lumii în date. București: Editura Enciclopedică Română

32. Ibidem
33. https://spb.101novostroyka.ru/info/strany-sng-polnyj-spisok/ (Accesat la data de 26.12.2023)

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

CSI este alcătuită din 9 state membre plus 2 state care sunt parți ale acordului (Ucraina și Turkmenistan). Pe lângă statele părți mai exista 2 state observatoare: Afganistan și Mongolia.

Comunitatea Statelor Independente cuprinde 84 de organisme dintre care 66 sunt departamente de cooperare ale organismelor principale.

Organismul suprem al CSI este Consiliul CSI al Șefilor de Stat, acesta decide problemele fundamentale legate de activitaățile statelor membre referitoare la interesele comune ale acestora.

Consiliul CSI al Miniștrilor de Externe și activitatea sa este guvernată și aprobată de către Consiliul CSI al Șefilor de Stat.

Consiliul Economic este și el guvernat de către Consiliul CSI al Șefilor de Stat.

Adunarea Interparlamentară a Statelor Membre CSI operează în baza Convenției privind Adunarea Interparlamentară a Statelor Membre ale Comunității Statelor Independente din 25 mai 1995.

Consiliul Plenipotențiarilor Permanenți ai Statelor Membre ale Commonwealth-ului la organele statutare și alte organe ale Commonwealth-ului funcționează în conformitate cu Hotărârea Consiliului Miniștrilor de Externe CSI din 20 iunie 2000 și Hotărârea Consiliului Miniștrilor de Externe CSI din 23 august, 2005.

Activitățile Comisiei pentru Probleme Economice din cadrul Consiliului Economic CSI sunt reglementate de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului Economic CSI din 10 martie 2000.

Comitetul Executiv al CSI funcționează în conformitate cu Regulamentul Comitetului Executiv al Comunității Statelor Independente, aprobat prin Protocolul Consiliului șefilor de stat CSI din 21 iunie 2000.

Organizația mai cuprinde și Consiliul Miniștrilor de Apărare, Consiliul Comandanților-Șefi ai trupelor de frontieră și Curtea Economică, organisme ce activează în domeniul securității membrilor organizației și planificarea economică.

 

Obiective

Statele Membre se angajează să dezvolte în mod egal și benefic cooperarea dintre popoarele și statele acestora în domeniul politic, economic, cultural, educațional, al sănătății, protecția mediului, științei, comerțului și alte domenii de importanță pentru statele membre. De asemenea, promovând informația, schimbul de informații și se angajează să observe cu rigurozitate obligațiile mutuale.

 

Finanțare

Costul finanțării activităților organizației este distribuit pe baza participării împărțite a statelor membre și este stabilit prin acorduri speciale referitoare la bugetul organismelor CIS.

Bugetul este aprobat de către Consiliul CSI al Șefilor de Stat la propunerea Consiliul Șefilor de Guvern.

 

Referințe

 

1. Internet Portal CIS, https://e-cis.info/

2. The Nuclear Threat Initiative, Commonwealth of Indepentent States, https://www.nti.org/education-center/treaties-and-regimes/commonwealth-independent-states-cis/

3. Interstate Statistical Committee of the Commonwealth of Independent States, About Commonwealth of Independent States, http://www.cisstat.com/eng/cis.htm

4. The Commonwealth of Independent States Anti-Terorism Center, History, https://www.eng.cisatc.org/132/167

5. International Democracy Watch, Commonwealth of Independent States, http://www.internationaldemocracywatch.org/index.php/commonwealth-of-indipendent-states?eprivacy=1