Skip to main content

Despre CSI

Contributori: С. Nicolae

Geneza Comunității Statelor Independente în cadrul organizațiilor internaționale

Istoric

Comunitatea Statelor Independente a luat naștere în urma destrămării și dezintegrării a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Oficial URSS a fispădispărut pe data de 26 decembrie 1991, în urma Declarațiaiei privind încetarea existenței URSS (1), însă semnarea actului final privind înființarea CSI,CSI a avut loc lape data de 8 decembrie între Înaltele State Contractante (2), statele date fiind Republica Belarusă, Ucraina și RSFSR Rusă. RatificareaDe acestuiaasemenea, avândratificarea acordului a avut loc totla încâteva zilele curentezile de dupăla semnarea acestui.ulterioară Ulteriora începânddocumentului. cuUlterior, anuldin 1992 și până la finelesfârșitul anului 1994 (3), s-au aliniat și alte foste statețări membre ale URSS.URSS au aderat la organizație.

În aceastădecursul perioadăacestei perioade de formare a noii organizații internaționale, CSI își creazăcreează bazelecadrul normativenormativ și legislative,legislativ. astfel la data deLa 24 mai 1996, CSI oficiala sefost înregistrazănregistrată oficial la Secretariatul General al ONU, conformîn articoluluiconformitate cu articolul 102 din Carta ONU (4).

Din punctpunctul de vedere al politicii internaționale, crearea Comunității Statelor Independente a avut loc în momentulultimul devinitiv a destrămăriimoment al URSS.prăbușirii AURSS, fostaceasta fiind o încercare de păstrare a menține dominațieiia asupra fostelor staterepublici comuniste. În modulacest următor pentru ași păstra legăturile și tot odată a crea o bază politică internă,context, cele 5cinci state din Asia Centrală: - Kazahstan, Uzbekistan, Kirghistan,Kârgâzstan, TajikistanTadjikistan și Turkmenistan - vor impune Moscovei un schimb.schimb Ce(în semnificaschimbul aderării statelor de mai sus, Moscova își va limita influența asupra acestora în schimbul anumitor avantaje). Acest lucru înseamnă în mod direct otransferul cedarepârghiilor de putere dinde parteala KremlinuluiKremlin înla favoareastatele statelormai minoremici (5). În afarăplus, Declarația de aceasta,la doarAlma-Ata în(6) contextuldin 21 decembrie 1991 a fost adoptată ca o garanție a suveranității celor 5cinci state din Asia Centrală, ulterior șii, restululterior, statelor,a implimentareacelorlalte ideiistate integrăriicare au pus în CSIaplicare și semnarea Declarațieiideea de la Alma-Ata (6), la data de 21 decembrie 1991, este drept o asigurare a suveranității sale.

Ar trebui de semnificat și faptul că, la finalul anului 1994integrare în cadrul CSICSI.

au

La fostsfârșitul anului 1994, următoarele state:state erau membre ale CSI: Federația Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Kirghistan,Kârgâzstan, TajikistanTadjikistan și Turkmenistan (membru observator al CSI)CSI/ apoi membru asociat) (7). 

Punctele cheie din Carta CSI

Consider ca îÎnainte de a trece,trece la dezbatereadiscutarea anumitorunora dintre funcții, structuraa internă,structurii modul de luareinterne, a deciziilor,procesului cooperarea pe plan extern etc. Voi face o paranteză, pentrudecizional, a subliniacooperării înexterne parteetc., Cartamă CSIvoi referi la unele prevederi ale Cartei CIS (8), axândumăconcentrându-mă în principiuprincipal peasupra elementele elementelor-cheie și abaterelea apărute. abaterilor.

Dând la oparte toate normele internaționale și dispozițiile legate din Carta ONU și alteale altor tratate - Carta CSI,CSI areconține anumite puncte cheie,cheie ce direct se contrazic cu situația reală. Primul punct care prezintă o neregulă este reprezentat în Art. 2II aliniatul VII7 - ”мирное разрешение споров и конфликтов между государствами Содружества.” trad. ”Rezolvarea pașnică a disputelor și conflictelor dintre statele din Comunitate.”

ConformÎn Art.conformitate cu art. 39 alineatul (9), din Carta ONU, doarnumai Consiliul de Securitate al ONU,ONU este în stare de apoate stabili existența unui conflict. Adnotare - Federația Rusă, este membru permanent al CSConsiliul de Securitate al ONU cu drept de veto, orice conflict începutdeclanșat de aceastaacesta poate să nu fie un conflict din punct de vedere legal juridic este posibil să nu fie conflict.juridic.

Al doilea punct extrem de controversat,controversat este subliniat în secțiunea nr. 3 - SECURITATEA COLECTIVĂ ȘI COOPERAREA POLITICO-MILITARĂ și nr. 4 - PREVENIREA CONFLICTELOR ȘI SOLUȚIONAREA DISPUTELOR. Ambele secțiiiuni menționează anumite norme de rezolvare a situațiilor excepționale (reeșreieșite din denumirea secțiunilor). Exercitarea acestor norme,norme în cazurile:cazurile Republicii Moldova, Georgia,Georgiei, ArmeniaUcrainei, Armeniei și Azerbaidjan și Ucraina,Azerbaidjanului, au fost drept ignorate de conducerea de la Kremlin.

Finalul documentului,documentului prezintă și două Rezerve (legislative), din partea Republicii Moldova și Republicii Belarus. Prima atrage atenție la toate articolele din secția nr. 3, plus Art. 30XXX și 31.XXXI. Belarus la rândul său,u atrage atenție în mod normal asupra secțiaiei nr. 3 și tot odată la secția nr. 4, plus impunând și anumite întrebări la modul de funcționare a Comandamentul General al Forțelor Armate Unite.

Toate acestea,acestea aratăsugerează că, din punct de vedere juridic, Moscova,Moscova a încercat delimitareasă anumitordelimiteze anumite prerogative în interiorulcadrul organizații.iei, Impunândimpunându-și în mod automat un controlcontrolul asupra principalelorunor domenii,domenii cheie în care aceastaar putea avea odeține supremațieia pe plan mondial.totală.

Componența

Actualmente Comunitatea Statelor Independente,Independente este alcătuită din 11 state,state. dinDin punct de vedere a normativelor internaționale doar un stat din сele 1111, are statutul de stat observator și membru special asociat (10), acesta fiind Turkmenistan. Ieșirea GeorgieGeorgiei din cadrul CSI,CSI oficial a avut loc pe data de 9 octombrie 2009 (11). Drept motiv deMotivul ieșirii a Georgiei din CSI,CSI estea fost conflictul din 20082008, ce a avut loc între Georgia pe de o parte și Abhazia, Osetia de Sud și Federația Rusă pe de alata.alta. 

Drept cert, trebuie de semnificat și faptul că intrareaIntrarea Georgiei în CSI,CSI nu se poate compara cu celelalte state enumerate anterior. Motivul integrării acestei în organizație,ie a fost situația complicată din anii 1992 - 1993, în timpul Războiul dintre Georgia și Abhazia, plus începerea războiului civil în Georgia. AfirmareaAcest datăfapt este susținutăremarcat și de alți cercetători, ”Așa cum afirmă Gulbaat (2007), abia după ce Sukhumi a căzut și (ca urmare a acestui fapt) a existat o amenințare la adresa puterii lui E. Șevardnadze (septembrie - octombrie 1993), acesta s-a pronunțat public în favoarea aderării Georgiei la CSI, ceea ce a fost apreciat în mod corespunzător de Moscova: E. Șevardnadze a primit asistență din partea Flotei rusești a Mării Negre, sub comanda lui E. Baltin, pentru a învinge susținătorii înarmați ai E. Șevardnadze a primit asistență din partea Flotei ruse a Mării Negre, sub comanda lui E. Baltin, pentru a-i învinge pe susținătorii înarmați ai lui Z. Gamsakhurdia în Georgia de Vest.” (12).

Un alt caz aparte,special poate fi privităeste poziția Ucrainei în cadrul CSI, oficial aceastacare nici măcar nu ar fia făcut parte oficial din organizație.ie din punct de vedere juridic. O astfel de decizie se poate trage din motivulcauza că parlamentul de la Kiev,Kiev nu a ratificat într-un final Carta CSI (13)., Ceeaceea ce automat a creat un precedent,precedent pentru ca în următorii ani să se creeze și să se ajungă la o situație incertă. privind statutul neoficial al Ucrainei în organizație. 

Vorbind despre Ucraina, ar fi corect să aducem în context și poziția acestei, după faptele din 2014, contextul Protestele pro-europene din Ucraina și apoi anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă., Vorau ducedus la o înrăutățire a relațiilor dintre Moscova și Kiev (14), dreptce fapta întâmplărileși date,marcat vorretragerea da startul retragerii Ucrainei din CSI. Însă în cazulfaptul că parlamentul Ucrainean nu a ratificat Carta CSI, automat o situează caîn aceastapoziția să fie doar ununui membru asociat/observator, fără anumite drepturi. Însă cum am manifestat anterior, însăși întreaga povestiredescriere a modului deîn organizarecare aeste întregiistabilită organizații,ia este destul de șubredă,contradictorie: fiindașadar ținutăCSI doareste deinedit sub controlul exclusiv al Kremlinului.

Oarecum, vorbind de poziția Ucrainei, chiar și în contextul războiul dintre aceasta și Federația Rusă, început în februarie 2023. Care în mod normal, ar face ca orice tratat, convenție s-au legăturile dintre cele două state ar fi instantaneu oprite, acestea au continuat doar fără abordare din partea părții Ucrainene. Ar trebui de sezizat și faptul, că conducereaConducerea de la Kiev,Kiev a dat startul retragerii din CSICSI, conform unelor surse încă dinde cu mult înaintedinainte de conflictînceperea conflictului din 2022 (15), așadar participarea Ucrainei în cadrul CSI,CSI a fost și este doar una formală.

Un alt, caz aparte este Turkmenistanul, care la rândul săuTurkmenistanul la fel nu a ratificat Carta CSI, însă înexistă cazulo cădiferență față de Ucraina cu privire la acest fapt: Ucraina a ratificat acordul din 8 decembrie 1991 cuprivind privirecrearea laCSI, Creareape CSI.când Turkmenistanul nu a efectuatfăcut nici acest lucru,lucru. însăCeea aceastace nu a încurcatmpiedicat în niciniciun unfel mod,ca, caKremlinul conducereasă acorde Turkmenistanului statutul de laasociat Ashabadspecial prinîn intersulcadrul Kremlinului,CSI în august 2005 Turkmenistant a primit un statut special de asociat al CSI (16). ArCu trebuitoate acestea, trebuie remarcat, de specificat și faptulasemenea, că Turkmenistanul a fost recunoscut ca stat neutru începândn conformitate cu decembrie 1995, prin rezoluția Adunării GeneralăGenerale a ONU,ONU adin constatatdecembrie dret oferirea statutului de stat neutru Turkmenistanului1995 (17). ÎnDe realitate,fapt, statutulstatul dat,de neutralitate este doar pusun pestat de hârtie, Ashabad,în fiindtimp socotitce drept,Ashabadul este considerat un membru deplincu drepturi depline al CSI, în viziuneapotrivit Kremlinului. Ipoteza dată, se afirmă tot odată și prin faptul că în anumite etape, conlucrarea dintre membrii CSI și Turkmenistan ajunge la un nivel mult mai înalt decât ar putea oferi statutul de membru asociat.

Drept, îÎn ultimii ani,ani s-aau putut observa și încercările de ieșire din Comunitate,Comunitate a Republicii Moldova. Intensitatea acestei retorici se marchează cu faptul venirii la guvernare a partidului pro-european PAS. Începând cu 2022, retorica dată s-a intensificat și mai mult, parlamentul moldovenesc începând denonsarea anumitor înțelegeri încheiate în cadrul CSI (18).

Vorbind despre restul statelor CSI, situația este mult mai simplă, fiecare din cele 8 state rămase având o politică mai mult neutră atât în cadrul organizației cât câtși în afara aceste, desigur toate acestea fiind exprimate până în 2022. Doar Belarus a manifestat și desprecontinuă organizație.să Doar Belarus, a arătat și arată în continuarea un interesmanifeste mai mare,mult înclinatinteres, în special colaborăriiîn ceea ce privește colaborarea atât în cadrul CSICSI, cât și la nivel bilateral cu anumițiunii membri,dintre membrii acesteia, în special cu Federația Rusă. Se poate de demonstrat,observa că începând cudin 20222,2022, dariar șipentru unele țări din cadrul organizației chiar mai înainte pentru anumite state din organizație,devreme, politica internă a acestora este una multdestul maide conservatoare. DaDa, întrunirile au loc atât între liderii statelor membre, însă realitatea politică arată problematica și independențdependența acestor state față de Moscova.Moscova se simpte în diferite domenii.

AltfelCu zis,alte CSIcuvinte, CSI, care în prim plan,prim-plan a încercat să se oferaprezinte ca o nouă formulăversiune a URSS, nu este nimic mai multaltceva decât o copie șubredă cu multiplenumeroase probleme. În afară de interesul venit din partea Moscovei,Moscovei de a menține organizația pentru îșia creeaoferi o asigurarea atâtasigurare economică cât și politică., Intereseleinteresele naționale,ionale ale celorlaltealtor state sunt mai presus.primordiale. Drept urmare, se pot vedea încercările de ieșire de sub dominarea Moscovei a astfel de state precum Kazahstan, Armenia, Turkmenistan etc. Întărirea relațiilor dintre statelele minore,minore cu alți jucători mondiali precum China, Franța, SUA lărgește automat influența acestora asupra politicii propulsate la nivelul regional.

Structura

Structura

Vorbind despre structura internă a CSI și modului de organizare a acestei structuri destul de ample, voi atrage atenția doar asupra instituțiile cheie. Așadar luând în întregime întreaga organizație, conformConform mai multor informații realulnumărul numărreal al instituțiilor din cadrul CSI,CSI se numără a fi în jur de 88 de instituții,88, din care 67 sunt instituții de cooperare intersectorială (19).

Principala instituție fiindeste Consiliul liderilor de stat din CSI,; dindupă denumirecum sesigerează poatetitlul atrage atenție căinstituției, în cadrul consiliului se întrunesc toți liderii statelor participante. Rolul consiliului, constă în stabilirea viitorulviitoarei direcției a organizației, activitatea acesteiacesteia și problemele fundamentale apărute. Întrunirea consiliului are loc de două ori pe an (20). 

AiA doileadoua institutinstituție după importanță este Consiliul șefilor de guvern din CSI, unde se discută în principiu modul de cooperare între instituțiile statelor membre. ModulPunerea deîn implimentareaplicare a directivelorordinelor survenite din partea ConsiliulConsiliului liderilor de stat din CSI (21).

Al treilea institut este Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe din CSI, acesta la rândul săucare răspunde de propulsarea politicii externe pe arena mondială (22). Aici se poate de adăugat și faptul,faptul că în contextul actualelor întâmplări,ri (conflictul din Ucraina), retorica din cadrul CSI și independentă independența statelor membre al CSI se diferențiază, exemplu fiind Moldova și Armenia.

Actualmente, voi combinaAlte două instituții destul de asemănătoate din punctul meu de vedere, acestea fiindsunt Consiliul Miniștrilor Apărării din CSI și Consiliul comandanților trupelor de frontieră din CSI. DaDa, rolul acestoralor sediferă diferențiazăîn princeea personalitățilece participanteprivește persoanele care participă la întruniri,reuniuni, însădar în ambele cazuri problemaproblemele dezbătutediscutate în cadrul întrunirilorreuniunilor se axeazăreferă pela cooperarea militară, apărarea statelorțărilor participante,participante etcetc. (23)., Discuțdiscuțiile find purtate în întregime despre aspectul militar al organizației. Tot odată se poate de remarcat că, în cadrul instituției date, Republica Moldova are statutul de observator,observator privind Carta CSI.

Un alt institut,institut creat într-o măsură pentru anumite formalități și neavând în întregime o oarecare împuternicire este Adunarea interparlamentară a CSI (24). Rolul acestei organizații fiindeste unul doar consultativ și nimic mai mult,mult. drept urmare îÎntr-o oarecare formă acesta se aseamănă cu Parlamentului European, doar cu drepturi mult mai reduse.

O altă instituție,ie destul de interesantă, în ceea ce privește reglarea anumitor probleme posibile între statele membremembre, este Curtea Economică a CSI. În competența instituției date,date fiind cum am pomenitintră reglarea litigiilor economice și nu doar, la nivelul inter-statal (25).

VorbindRolul despre restulcelorlalte instituțiilor,ii cum am manifestat încă de la început persistă încă un număr destul de mare. Rolul acestora însă fiindeste unul destul de minim, neavând o oarecare importanță, în ceea ce privește lucrulfuncționarea instituțiilor enumerotateenumerate în cadrul paragrafuluicapitolului dat. Se poate doar adăuga faptul,faptul că orice instituție, care lucrează la implimentarea anumitor legi s-ausau înlăturarea unor probleme, se bazează pe hotărârile anterioareanterioare, luate la fel de către Consiliul liderilor de stat din CSI.

ÎnAnul finalulul2022 acesteia paragraf, ar trebui de semnificat aceiași problemă cu care se confruntă CSI, mai alesmarcat înnceperea ultimaunei perioadăperioade dedificile dupăpentru 2022.CSI. Așadar, fiindFiind o organizație internațională cu anumite entități și multiple instituții de cooperare pe diferite domenii.domenii, Aceastaaceasta întâmpină anumite probleme în ceea ce privește,te implementarea anumitor acțiuni, mai ales la nivel de stat luat în parte. Așadar, controlul Moscovei în ceea ce privește formarea unei entități monolite din CSI, cedează cu atât mai mult, cu cât nu se stipulează anumite norme interne în organizație.ie, Ceeaceea ce se poate vedea în cazul, Moldovei, Armeniei, Azerbaidjan, Kazahstan etc.

Obiective

Vorbind despre obiectivele organizației, nu cred că arnu fieste binenecesar de a lesă menționaionăm peobiectivele celeoficiale oficiale,ale fiindCSI, care, într-o anumită măsură, sunt oficiale doar obiective oficiale la nivelul oricărei organizații internaționale de genulacest dat.tip precum ONU, NATO, OSCE etc. Din acest consens, CSI în prim plan trebuie privită ca o platformă post sovietică, creată cu scopul întrunirilor dintre liderii a fostelor republici ale URSS. Evident, formula mai democrată a organizației,iei oferă mai multe pârghii de virare pe plan internațional. TotDin odată,nou, în cazul nostru, coordonarea în interiorulcadrul CSI în cazul statelor maislabe, slabecum precumar fi Republica Moldova, Armenia, Belarus, unele state din asiaAsia centralăCentrală, au fost și sunt încă într-unsub control alcontrolul Moscovei. Nu se poate nega și faptul,faptul că obiectivul direct al CSI,CSI a fost ținerea cât mai aproape de Federația Rusă a statelor post-sovietice.

În censecințconsecință, întreaga organizație, cu multiplele instituții de legătură între toate cele 1211 state, poate fi considerată o unealtă pe palierul mondial, creatcreată după căderea URSS-ului. Mai multmult, ca atât,ele pot predispune faptul, căCSI în sine CSI ar fi trebuitnsăși să înlocuiască vechiul mecanism comunist. 

Drept urmare,confirmare a realității ideii date, putemse urmăripor însășiobserva metodele de conlucrare a organizației. În prim plan, conform Cartei CSI art. 35 (26), limba de lucru al CSI este ce-a Rusă, ce direct subminează limbele altor state. ChiarDacă privindne spreuităm la UE s-ausau la ONU, aceste organizațiileii datelucrează conlucreazăîmpreună, prin semnareasemnând și susținereasprijinind tuturortoate limbilorlimbile din cadrul organizațiilor.lor, Sepe poate de adăugat și faptul căcând multiplele tratate încheiate între statele membre ale CSI,CSI sunt doar în limba Rusă (27). IndiciiSemnele dați,de susținmai ideea,sus confirmă ideea că obiectivulscopul CSI cum am prezentat anterior, a fost și esterămâne îndorința subminareade a supune și continuareade drumuluia continua calea URSS, doar că sub o nouă formă.

Statele observatoare și extensia CSI

Un subiect,exemplu de subiect asupra cărui se poate atrage atenție în ceea ce privește palierul internațional al dezvoltării CSI șieste văzut în primAfganistan, plan este reprezentat de către Afganistan. Carecare începând cu 2006,2006 are statutul de observator în cadrul organizației,iei. ar trebui de precizat și faptul că acestAcest statut este oferit doar în cadrul Adunarii interparlamentară a CSI (28). Contextul interacțiunii dintre Afganistan și CSI,CSI ar trebui vizat în prim plan din interesele pe care îl au statele membre CSI din punct de vedere economic (29), asupra Afganistanului.

Tot odată, nu trebuie să uităm că Adunarea interparlamentară a CSI este doar o instituție consultativă, ceea ce din strat ne arată, că participarea reprezentanților guvernului din Kabul ar fi una demonstrativă mai mult pe plan internațional. 

Cu toate că după scoaterea contingentelor militare ale SUA și NATO din Afganistan în 2021, conducerea a fost preluată de către gruparea teroristă "Taliban". DetaliiNu se cunosc detalii clare desprecu privire la statutul reprezentanților afganiafgani, este necunoscută. Însă odar interacțiuneiunea dintre statele Asieidin CentraleAsia Centrală este încă destul de vizibilă la nivelul CSICSI, se observă destul de multe. Ceeaceea ce determinăne căpermite oarecaresă vorbim despre unele manifestări ale relațiiiilor internaționale întredintre Afganistan și CSI sunt menționate.CSI.

Un alt stat,stat care la fel are statutul de observator în cadrul CSI este Mongolia,Mongolia. nivelulNivelul integrării acesteiacesteia în instituțiile din cadrul comunității,ii este necunoscut, informații fiind destul de puține (30). Vorbind despre Mongolia, situația poate fi privită doar din două posibile direcții, ce-acea a Moscovei pe de o parte și ce-acea a Beijing-ului pe de altă parte. 

Situația geografică, în mod direct își impune amprenta asupra dezvoltării relațiilor politice pe arena regională. Drept cauză istorică, după căderea dominației manciuriene în 1911 (31), apoi după dominația sovietică din 1924 până în 1991 (32), înclinația politică a guvernului de la Ulan Bator,Bator la fel a rămas manevrarea între cele două state. În acest context, soluția dezvoltării economice ale statului mongol rămâne în mod clar, implicarea pe arena mondială în multiple organizații internaționale din regiune.

TrecândDespre la ce-a de-a două tematică a capitolului dat, mai precis extensiaextinderea CSI s-arse puteapot discutaspune destulfoarte scundpuține lucruri, din cauza lipsei înăși a existențabsenței unei astfel de acțiune. Însă se pot aduce numeroaseacestei acțiuni deîn sine. Cu toate acestea, încercarencercările de a aderăriiadera la organizație au fost făcute în mod repetat încă de la începutirilenființarea existenței acestei.acesteia.

Extensia CSI,CSI s-ar putea fi avut loc încă în 2008, prin oferirea statului oficial de membru pentru Afganistan, însă situația nu a fost finalizată până la capăt (33). Iarăși revenind asupra situațieiSituația din jurul Afganistanului estea fost destul de convârșitoare. Plus la aceasta, reamintesc faptul că a avut loc și conflictul dintre Federația Rusă, Abhazia și Osetia de Sud pe de o parte și Georgia pe de alta. La acestea se mai adaugă și forțele militare ale SUA și NATO din Afganistan, interesul american în întreaga regiune fiind mult mai mare posibil.

O altă dorințădirecție de extindere al CSI s-ar fi avut loc,loc doar în cazul unui interes major prin integrarea statelor recunoscute doar de către MoscovaMoscova, precum Abhazia și Osetia de Sud. Într-un interviu din 2009 a fostului președinte Abhaz, Sergei Bagapsh, din 2009, acesta nu ar fi exclus ca pe viitor acestecele două state să fie integrate în organizație (34). VorbindDacă vorbim despre interesul integraționistde aleintegrare al acestor două state, acesta se poate fi văzutvedea doar în recunoașterea internațională și nimic mai mult. 

Un alt potențial candidat posibil, vorbind la timpul trecut, a fost Republica Federală Iugoslavă, mai ales în timpul conducerii lui Slobodan Milošević., Carecare într-un interviu s-a arătat destul de interesat despre ideea cooperării cu CSI, însă dezamăgirile privind multiplele kvasi statete precum Osetia de Sud, Abhazia și Transnistria ridicau prea multe întrebări (35), mai ales că situația din jurul Kosova abia își lua avânt. Însă în cazul RFI, legăturile sale cu Moscova prin tratatele economice încheiate,ncheiat, neau arătat un oarecare interes de posibilă cooperare pe viitor (36).

Vorbind despre interesul altorpentru participarea unor alte state de participare în cadrul CSI, nueste sedificil găsescde adus dovezi clare și de făcut ipoteze doar presupune pe plantermen îndelungat.lung. Motivul presupunerilor fiind,sunt  posibila reformare ala CSI, creândcrearea ounei libertăți mai largă libertatemari și tot odată o întărire a relațiilor dintre statele participante.

Concluzie

ConcluzionândÎn toate cele spuse, CSI reprezintăconcluzie, în afară de o organizație internațională în frunte cu Federația Rusă, CSI reprezintă și un mecanism de control. MoscovaMoscova, fiind o putere regională și dornicădorind desă așîși continuamențină supremațdominația în zonă,regiune, a fost nevoitătrebuit să se adapteze noilorla noile realități ale lumii moderne. Formarea uneiO organizațiiie dinformată punctîn demod vedere democratice,democratic, acceptată de întreaga societate mondială în perioada anilor 90', aceasta nu a fost în stare de a se extinde. Drept urmare, aUrmarea intereselor atât ale Kremlinului cât și a altor,altor state membre, a dus la apariția anumitor situații de conflict exemplu(de arătateex. în lucrarecu Georgia și Ucraina.Ucraina). Mai mult decât atât, suspendarea dezvoltării organizațiiiei a dus la anumite probleme, în ceea ce privește aspectul inter-statal ale membrelor (Exemplul Republica Moldova). Toate instituțiile create în interiorul organizației, drept urmareiei nu au o anumită libertate în contextul marginalității organizației în sine. Mai simplu zis, controlul survenit din partea Consiliul liderilor de stat din CSI,CSI, impune automat un control riguros și aspru. DreptCa urmare, nici pânăastăzi actualmente,nu întreau fost eliminate barierele de frontieră dintre membrii organizației nu(înafară suntde scoaseRepublica bariereleBelarus, frontariele.care are alte acorduri semnate cu Federația Rusă la nivel bilateral). Ar trebui de remarcat și faptul că organizația fiind creată în scop de susținere a puterii venite din partea Moscovei, la fel este susținută în mare parte însăși de Moscova., Interesulinteresul celorlalte state fiind doar unul de profit în unul s-ausau altele domenii. 

Din acest punct de vedere, rolul CSI ca organizație internațională ar trebui reformat,reformat; dezvoltarea acesteisa fiindeste unicasingura cale de rezolvare a anumitorrezolva anumite probleme inter-statale. LaCu toate acestea, modul de controlcontrolul impus de Moscova,Moscova ar fi, într-o oare careanumită măsură ar fi, mai corect din punctpunctul de vedere al realismului politic.politic, în care Kremlinul încercândncearcă să își întărească frontierile,granițele și investindinvestește în statelestate terțe ca înun unelefel de zone de tampon. ExempluExemplul cel mai favorabil, este prezentfavorabil în actualitate,acest sens este faptul că Rusia, prin stateleintermediul statelor din Asia Centrală, Rusiaa ocoleștereușit cufoarte marebine successă ocolească sancțiunile impuse din cauza conflictului din Ucraina. AșadarAstfel, privinddacă toateaprivim lucruriletotul doar din perspectivapunctul doarde avedere al Moscovei, acțiunile salesale, atât în trecut, cât și actualmente,în prezent, sunt servitedictate de ideea de apărăriirare a intereselor naționale. 

Bibliografie

    1.      

  1. https://www.n-kurs.ru/articles/this-day/26-dekabrya-1991-g-prinyata-deklaraciya-o-prekrashchenii-sushchestvovaniya-sssr (Accesat la data de 17.12.2023)

  2. 2.       https://e-cis.info/page/3373/79405/ (Accesat la data de 17.12.2023)

  3. 3.       Сведение о ратификации документов, принятых в рамках СНГ в 1991–2009 годах 

    4.      

  4. https://cis.minsk.by/foto/pages/11330/5497c6ae064b8.jpg (Accesat la data de 17.12.2023)

  5. 5.       https://web.archive.org/web/20151006165116/http://www.ni-journal.ru/archive/2001/n5_6_2001/94defb0f/ecc8ccfc/index.htm# (Accesat la data de 19.12.2023)

  6. 6.       https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/4#text (Accesat la data de 20.12.2023)

  7. https://cis.minsk.by/page/4018 (Accesat la data de 19.12.2023)
  8. https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/187#text (Accesat la data de 20.12.2023)

  9. 7.       https://cis.minsk.by/page/4018 (Accesat la data de 19.12.2023)

    8.       https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/187#text (Accesat la data de 20.12.2023)

    9.       https://www.un.org/ru/about-us/un-charter/full-text (Accesat la data de 20.12.2023)

  10. 10.    https://tass.ru/info/1061058 (Accesat la data de 20.12.2023)

  11. 11.    https://base.spinform.ru/show_doc.fwx?rgn=30092 (Accesat la data de 20.12.2023)

  12. 12.    Гулбаат Р. (2007). ГОСУДАРСТВЕННЫЙ СУВЕРЕНИТЕТ В ПОЛИТИЧЕСКОМ МЫШЛЕНИИ И ПРАКТИКЕ ГРУЗИИ. ЦЕНТРАЛЬНАЯ АЗИЯ И КАВКАЗ. Nr. 1(49) // trad. Gulbaat R.  (2007). SUVERANITATEA STATULUI ÎN GÂNDIREA ȘI PRACTICA POLITICĂ GEORGIANĂ. ASIA CENTRALĂ ȘI CAUCAZUL. Nr. 1(49)

  13. 13.    https://online.zakon.kz/Document/?doc_id=30535377&pos=5;-88#pos=5;-88 (Accesat la data de 24.12.2023)

  14. 14.    GUBANI R. (2014). ANEXAREA CRIMEEI: JURIDIC INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL-ASPECTE JURIDICE. Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale. Nr. 2 (32)

  15. 15.    https://www.unian.ua/society/10372944-ukrajina-vihodit-z-ugodi-pro-spivrobitnictvo-rozviduvalnih-sluzhb-snd.html (Accesat la data de 24.12.2023)

  16. https://www.mfa.gov.tm/ru/news/1651 (Accesat la data de 24.12.2023)

  17. 16.    https://www.mfa.gov.tm/ru/news/1651 (Accesat la data de 24.12.2023)

    17.    https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N96/761/25/PDF/N9676125.pdf?OpenElement (Accesat la data de 24.12.2023)

  18. 18.    https://web.archive.org/web/20230701134241/https://ria.ru/20230628/mpa-1880885994.html (Accesat la data de 24.12.2023)

  19. 19.    https://cis.minsk.by/page/11216 (Accesat la data de 25.12.2023)

  20. 20.    Т. Н. Москалькова. (2012). СНГ: история и перспективы. Москва: Издание Государственной Думы. // trad. Т. N. Moskalkova. (2012). CSI: istorie și perspective. Moscova: Ediția Dumei de Stat.

  21. 21.    Ibidem.

  22. 22.    Ibidem.

  23. 23.    Ibidem.

  24. 24.    Ibidem.

  25. 25.    Ibidem.

  26. 26.    Ibidem.  https://cis.minsk.by/reestrv2/doc/187#text (Accesat la data de 26.12.2023)

  27. https://mfa.gov.md/sites/default/files/lista_tratatelor_multilaterale_incheiate_de_republica_moldova_4.pdf (Accesat la data de 26.12.2023)

  28. 27.    https://iacis.ru/ob_organizatcii/istoriyamfa.gov.md/sites/default/files/lista_tratatelor_multilaterale_incheiate_de_republica_moldova_4.pdf (Accesat la data de 26.12.2023)

    29. 28.   

  29. https://iacis.ru/ob_organizatcii/istoriya (Accesat la data de 26.12.2023)

    . 29.    М. Г. Зинчук. (2022). Последствия для стран СНГ прихода к власти движения «Талибан» в Афганистане. Москва: Постсоветские исследования // trad. М. G. Zinchuk. (2022). Consecințele pentru țările CSI ale venirii la putere a mișcării talibane din Afganistan. Moscova: Studii post-sovietice.

  30.  30.      https://www.obozrevatel.com/news/2008/8/19/254266.htm (Accesat la data de 26.12.2023)

  31.  31.    Andrei, O. (1969). Istoria lumii în date. București: Editura Enciclopedică Română

    32. 32.   

  32. Ibidem

  33. 33.    https://spb.101novostroyka.ru/info/strany-sng-polnyj-spisok/ (Accesat la data de 26.12.2023)

  34. 34.    https://www.bfm.ru/news/27956  (Accesat la data de 27.12.2023)

  35. 35.    https://www.svoboda.org/a/134494.html (Accesat la data de 27.12.2023)

  36. 36.    https://www.pravda.ru/news/culture/868603-jugoslavija_odnoi_nogoi_v_sng/ (Accesat la data de 27.12.2023)

Back to top