Studiu de caz CSI - Nou
Studiu de Caz - C. Nicolae
Încălcarea drepturilor de suveranitate a statelor din cadrul CSI
Pentru începutnceput, areste trebuinecesar desă delimitatdistingem sensul conceptuluisuveranității de suveranitate a unui statstatului - conform dicționarului diplomatic sensul cuvântuluidiplomatic, SUVERANITATE este: atribut fundamental al statului ce se caracterizează prin deplina independență a puterii de stat față de orice alt stat, și care își găsește expresia în mod liber și potrivit voinței sale politica internă și externă. Este inalienabil și indivizibil.
În contextul nostru conformConform Cartei CSI, art. 1I alin. 1 - "Comunitatea este fondată pe principiile egalității suverane a tuturor membrilor săi. Statele membre sunt subiecți autonomi și egali ai dreptului internațional." Inedit apare următoarea întrebare, cum au dreptul orice stat din cadrul comunității să își apere propria suveranitate? Răspunsul fiind unul destul de simplu,simplu – prin orice mijloc posibil atât timp cât nu încalcă un oarecare articol din Carta ONU.
Privind CSI din punct de vedere a unei organizații internaționale, cunoscând problemele acestei,acesteia, în tot acest timp a apărut un paradox destul și destul de interesant. Așadar, analiza noastră se va contura asupra problemei integrității teritoriale a anumitor state ce au fost în cadrul CSI apoi,apoi au ieșitit, sau încă continuie să fie în cadrul organizației date.
Încă înainte de a lu-alua naștere CSI, dar după proclamarea independenței din partea noilor state post comuniste, din cadrul Federației Ruse, Republicii Moldova și Georgia se despart anumite mici teritorii, care se proclamă independente și ele la rândul său. Vom delimita problema în următorul fel:
| Federația Rusă | Republica Moldova și Georgia |
|
|
Cum se poate vedeaObservăm trei state cu o problemă asemănătoare, însă cu abordări totalmente diferite ale acestei. După cum deja cunoaște,tem, semnarea și ratificarea a Cartei CSI, instantaneu impunea ca aceasta să fie respectate de către toate statele ce au efectuat cele două obligativități. Să nu uităm că statele în perioade diferite au semnat și ratificat documentul dat. Cu toate acesteaacestea, paradoxul la care m-am efectuat trimiterereferit începe să apărăse manifesteze cu atât mai mult, cu cât se va produce distingerea în ceea ce privește suveranitatea unui stat în parte. Voi începe cu Federația Rusă, carecare, pentru așa-și depăși problemele interne deapărute după căderea ordiniisistemului sovieticesovietic și stândaflată în pragul unuicolapsului colaps internintern, atât politicla nivel politic, cât și regional.regional, Aa fost motivată, dinîn contextul integrității statele,statului, de a avea două conflicteconflicte, dintre care primul fiind una eșec,uat (cel social), iar al doilea dejanu nu.mai este (Republica Cecenă). Conflictul dat a avut loc deja în ani 1994 - 1996, deja după convenirea asupra Cartei CSI. Nici un stat membru al organizației nu s-a amesticat în conflict pentru o parte sau alta. Al doilea conflict a avut loc în perioada 1999 - 2009, cu victoria Rusiei și integrăriiintegrarea completecompletă a fostei republici.
Punct, istoria s-a terminat, Moscova șiai-a rezolvat problema privind integritatea statală, nici un stat din cadrul CSI nu și-a arătat neplăcerea în mod oficial s-au alte emoții cu privire la acțiunile date, în mod oficial.date.
Pe de altă parte, voi vorbi de Georgia, fiindcare reprezintă un subiect mult mai subiectiv decât situația cu Republica Moldova. Așadar conflictul dintre Georgia pe de oparte și Abhazia șiplus Osetia de Sud, pe de altă parte a avut mai multe etape, chiar și înainte deca intrareaGeorgia însă CSIadere la CSI, ceea ce a Georgiei,fost unul dintre motivele pentru care a fostaderat șila unul din motivele integrării în CSI a Georgiei.CSI. Cu toate acestea, multiple conflicte până la ieșirea Georgiei din cadrul comunității a Georgiei,ii, au pus în pericol întreaga regiune. În contextul dat, încercările atât militare cât și diplomatice de reglare a situației din zonă, se poatepot numi drept un eșec total. Plus la toate acestea, susținerea regimului din Suhumi de către Kremlin,Kremlin a reprezentat o încălcare a propriilor obligativități din cadrul CSI. Mai mult ca atât, acțiunile date,date în mod incert au dus la încălcarea anumitor prevederi din cadrul atât a Cartei CSI cât și a ulterioarelor tratate semnate între membrii comunității.
Analizând situația din jurul Republicii Moldova, contextul este mult mai copleșitor, însă până la urmă, contingentul militar rus de pe teritoriul Transnistrene,Transnistriei, reprezenta în mod direct o încălcare a suveranității conducerii de la Chișinău, atât timp cât aceasta nu este recunoscută de către Chișinău. Însă iarăși, după semnăriisemnarea tuturor acordurilor în cadrul comunității, Moscova în mod direct a subminat suveranitatea statelor membre ale organizației.
Concluzionând toate cele spuse, paradoxul unilateral al apărării suveranității statale în cazul statelor minore este inexistent. Drept urmare chiar și în urma semnării anumitor tratate, realitatea politică arată că statele majoremajore, în funcție de propriile interese, pot indirect s-ausau chiar direct încălca anumite puncte din tratate. În condițiile date, anumitele prerogative din cadrul diferitelor organizații internaționale, fac ca anumitele state să își conserveze propriul drept asupra propriilor interese. Drept urmareurmare, cazuri de genul dat, în contextul care au fost încălcate mai multe anumite prerogative, se prezintă destule.destule, Ceeaceea ce drept creează precedente asupra modului de gestionare și reflectare asupra tuturor tratatelor, convențiilor și altor documente oficiale.
În final,cele sedin poateurmă, deputem adăugat și vorbid despremenționa cazul Ucrainei, care pare a fi un întreg clișeu al moduluiîntregii de abordareabordări a întregii diplomațiiiei internaționale. Prin participareaParticiparea la întrevederilereuniunile CSI, având și rolrolul de președențiea înprezida cadrulaceastă organizației,ie, ceea ce în mod normal ar fi o eroare șigreșeală, nu o realitate.