Frederic Bastiat
Frederic Bastiat a fost un economist și jurnalist francez. Acesta a fost un adept a teoriilor economice ale lui Adam Smith și este cunoscut ca un aderent al politicilor anti-protecționiste, pe care le-a susținut printr-o lucrare satirică numită “Candlemaker’s petition”. Datorită ideilor sale el este considerat un predecesor al școlii economice austriece.
Bastiat argumentează că taxarea excesivă a produselor externe, mai ieftine, astfel încât producătorii interni să rămână competitivi este o alocare ineficientă a resurselor. Vor profita producătorii în cauză, dar nu și economia internă în general. Mai eficient este să imporți produsele mai ieftine și să îți distribui resursele către ramurile economice în care ai un avantaj competitiv.
În zilele noastre, disputa dintre protecționism și liberul schimb a fost tranșată în favoarea liberului schimb. Cel mai bun exemplu în acest sens este Uniunea Europeană. Libera circulație a bunurilor și serviciilor în cadrul pieței unice este unul dintre obiectivele sale principale, fiind exprimat în articolul 26 al TFUE.
Angajamentul pe care UE și l-a luat pentru a încuraja și facilita liberul schimb s-a materializat prin înființarea în 1960 a AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb). AELS este o organizație interguvernamentală înființată în 1960 prin Convenția AELS, care promovează liberul schimb și integrarea economică între membrii săi, în Europa și la nivel global. Țările AELS au dezvoltat o rețea vastă de acorduri de liber schimb care cuprinde peste 60 de țări, atât membre UE cât și din afară.
În 1994 a fost creat Spațiul Economic European (SEE), cu scopul de a extinde dispozițiile UE referitoare la piața sa internă către țările din AELS.
Pe lângă asta, UE a încheiat acorduri de liber schimb cu diferite țări, precum Coreea de Sud. Prin acordul cu Coreea de Sud, încheiat în 2011, au fost eliminate taxele vamale pentru aproape toate produsele, au fost eliminate obstacole ce stăteau în calea exportului de produse din UE, precum automobile, produse farmaceutice etc. De asemenea, numeroase servicii între UE și Coreea de Sud au fost deschise pentru investitori și întreprinderi. Pe lângă asta, au fost simplificate procedurile vamale, formalitățile administrative și reglementările tehnice.
În primii cinci ani ai acordului, exporturile UE către Coreea de Sud au crescut cu 55 %, întreprinderile europene au economisit 2.8 miliarde EUR sub formă de taxe vamale reduse, iar comerțul cu mărfuri dintre UE și Coreea de Sud a atins un nivel record de peste 90 miliarde de euro.
Chiar mai recent, în 2019, UE a încheiat un parteneriat economic cu Japonia, menit să faciliteze schimbul economic dintre cele două părți, eliminând marea majoritate a taxelor plătite de întreprinderile japoneze și europene.
După cum putem observa, UE a fost consecventă în ce privește politicile sale de a facilita liberul schimb, având convingerea că o astfel de politică este cea mai potrivită pentru a duce la o economie prosperă. Prin urmare, este clar că atât în UE, cât și în afara acesteia sunt adoptate politici economice care să stimuleze liberul schimb. Astfel, poziția susținută de Bastiat, liber-schimbismul în detrimentul protecționismului, a ajuns să fie general acceptată în momentul de față.
Bibliografie
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (versiune consolidată), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2012
Surse web
https://www.investopedia.com/terms/f/frederic-bastiat.asp
https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/ro/content/acordul-de-parteneriat-economic-ue-japonia
https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/ro/content/acordul-de-liber-schimb-ue-coreea-de-sud
https://www.investopedia.com/ask/answers/08/candle-makers-petition.asp
3 Comments
Referatul tău este bine structurat. Ai respectat cerințele impuse pentru realizarea acestei teme, ai surprins bine ideile susține de Bastiat și nu ai zăbovit prea mult asupra aspectelor teoretice, ci ai adus exemple concrete care m-au ajutat să înțeleg mai bine liberul schimb. Am apreciat că te-ai referit și la spațiul extraeuropean. Aspectul lucrării tale este, de asemenea, de apreciat, ideile fiind bine delimitate în fiecare paragraf. Felicitări!
Felicitări! Un eseu scurt, dar care a respectat limitele impuse și care a adus niște exemple foarte bune despre cum sunt aplicate ideile lui Modigliani. Totodată, îmi place structura lucrării. Mulțumitei amputut să înțeleg destul de ușor liberul schimb. Mult succes în continuare!
O prezentare succintă a ideii lui Bastiat legată de schimbul liber, totuși sunt curios de legătura sa cu școala austriacă, și mai ales ce înseamnă aceasta, probabil ar fi fost un detaliu interesant ce ar fi accentuat continuitatea ideilor sale într-o formă sau alta.