John Maynard Keynes
John Maynard Keynes (1883-1946) a fost un economist și filosof englez ce a influențat politicile economice europene din secolul al XX-lea , fiind considerat unul din principalii fondatori ai macroeconomiei. A fost reprezentantul Regatului Unit la negocierile pentru ajutorul venit din partea S.U.A. după al doilea Război Mondial . A obținut termeni avantajoși spre reconstruirea țării în urma războiului. Cartea sa „Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor” a dus la crearea scolii de gândire în stil keynesian, care pe parcurs a favorizat apariția unor derivări ale sistemului său (noul keynesianism). Opera apărută în 1936 este influențată de Marea Criză a anilor 30, și are ca teză centrală intervenția statului în domeniul economic pentru a îl stabiliza în perioade dificile[1]. Ideea din spate este de a menține un flux financiar constant între cetățeni și stat. Astfel conducerea țării dezvoltând oferte de muncă în diferite domenii de interes public, oamenii sunt angajați și sunt remunerați spre a avea un trai decent într-o perioadă unde posibilitățile de muncă sunt limitate[2].
Un exemplu în care sistemul de gândire economică a fost folosit este la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea, după încheierea celui de-al doilea Război Mondial. S.U.A. , de exemplu, fără o politică economică internă convenabilă pentru noile timpuri în care se afla urma să treacă printr-o nouă depresie economică. Factorii care trebuie luați în vedere sunt următorii: revenirea de la producția de război la cea precendentă, astfel că oamenii din fabrici aveau nevoie de alte locuri de muncă ; soldații demobilizați trebuiau reintegrați în societate. Astfel F.D. Roosevelt a cerut companiilor guvernamentale un număr de 60 de milioane de locuri de muncă pentru fiecare american ce a contribuit la industria de război sau a fost pe front[3].
Un alt doilea exemplu , tot din această perioadă, este Modelul Suedez care a reprezentat un compromis între sectorul industrial privat și statul suedez[4]. Fiind o țară care nu a participat la conflict, teritoriul său a rămas neafectat, era nevoie doar de o schimbare în plan economic pentru că cererile de export din țară a ajuns la cote ridicate. Astfel pentru a favoriza pe cât posibil contextul favorabil de dezvoltare au fost luate următoarele măsuri: sectorul industrial rămâne privat ; statul reglementează piața muncii , pentru a oferi tuturor un loc de muncă și un venit ; sectorul public este finanțat de taxe[5]. Toate aceste măsuri au avut la bază ideea de a menține banii în circulație și de a nu exclude un factor participant la domeniul economic ce ar putea să-l destabilizeze[6].
În concluzie, această gândire care a apărut în timpul unei situații de criză , poate fi folosită și pentru a preveni un scenariu dezastruos aflat la orizont sau în desfășurare (pandemia de Covid-19, care a dus la apariția de noi locuri de muncă). Desigur, aceste politici ar avea un efect pe termen scurt mult mai pregnant decât pe termen lung, pentru că aceasta era gândirea lui John M. Keynes ce poate fi observată din citatul său : „pe termen foarte lung suntem toți morți”.
[1] Jahan Sarwat, „What Is Keynesian Economics?”, în FINANCE & DEVELOPMENT, September 2014, Vol. 51, No. 3.
[2] Mann, Geoff , „Socialism’s Biggest Hero Is a Bourgeois British Capitalist” , https://foreignpolicy.com/2019/12/05/keynes-keynesian-socialism-biggest-hero-bourgeois-british-capitalist/ accesat la data de 6 ianuarie 2024.
[3] Jones, Byrd L. , „The Role of Keynesians in Wartime Policy and Postwar Planning. 1940-1946” , în The American Economic Review, Vol. 62, No. 1/2 (Mar. 1, 1972), pp.120-126.
[4] „From War to the Swedish Model” https://www.ekonomifakta.se/en/Swedish-economic-history/swedish-economic-history2/From-War-to-the-Swedish-Model/ accesat la data de 6 ianuarie 2024.
[5] Stefan de Vylder , „The Rise And Fall Of The Swedish Model”.
[6] Karlsson , Birgit, „Neutrality and Economy: The Redefining of Swedish Neutrality, 1946-52” , în Journal of Peace Research, Vol. 32, No. 1 (Feb., 1995), pp. 37-48.
5 Comments
Felicitări pentru realizarea temei! Ai expus într-un mod clar, concis și logic ideile lui John Maynard Keynes. Am apreciat în mod special exemplele concrete pe care le-ai folosit pentru a ilustra modul în care au fost aplicate ideile lui Keynes. Pentru a avea un referat și mai bun, aș avea câteva sugestii:
Felicitări încă o dată pentru ceea ce ai scris!
Felicitări pentru realizarea acestui referat! Pot aprecia că ai oferit o bună prezentare şi demonstrare a ideilor lui John Keynes referitoare la politicile economice europene. Expunerea, de altfel este una generoasă, exemplele pe care le-ai utilizat reprezintă un element important în acoperirea acestui subiect. De remarcat faptul că unul dintre exemplele tale a reprezentat o ţară care a fost neutră în Al Doilea Război Mondial, ce va deveni în timp un etalon pentru măsurile survenite în plan economic. Astfel că prin prezentarea concisă a informaţiilor şi identificarea exemplelor ai reuşit să evidenţiezi întocmai corelaţia ideilor lui Keynes cu diverse politici publice.
Felicitări, Gabriel! Referatul tău mi se pare edificator în ceea ce privesc munca și ideile lui Keynes, prin care acesta a contribuit la știința economică. Pe lângă datele vitale istorice, ai atacat substanța crezului său, discutând incluziunea, asigurarea unui loc de muncă sau reglementarea pieții muncii în așa fel încât economia să rămână la un nivel stabil, chiar dacă pe termen scurt. Ca să-ți fac o sugestie, ar fi eficiente referatului tău câteva note de subsol, pentru a furniza referințele necesare către sursele folosite. Bravo, te felicit pentru munca depusă!
Felicitări! Ai ilustrat foarte clar ideile lui John Maynard Keynes și explicarea modului în care acestea au influențat politicile publice la nivel global. Exemple sunt foarte practice, precum politica economică postbelică a Statelor Unite și modelul suedez, ambele au subliniat foarte clar cotribuțiile lui Keynes.
Felicitări pentru prezentarea ideilor lui John Maynard Keynes și pentru evidențierea importanței lor în contextul crizelor economice la nivel global. Abordarea ta clară și coerentă a relevanței acestor idei în prevenirea crizelor a fost deosebit de eficientă. Integrarea citatelor relevante a consolidat solid argumentația prezentată.