Karl Marx
Karl Marx(1818-1883) a fost un filosof, economist, sociolog şi istoric remarcant al perioadei, ale cărui lucrări analizau într-o bună măsură modul în care capitalismul producea efecte asupra muncii, dezvoltării economice cât şi asupra productivităţii muncitorilor, acesta stimulând şi susţinând ideea de înlocuire a acestuia. Astfel, prin prisma acestor lucrări sunt abordate diverse teorii referitoare la clasa muncitoare, muncă, rolul acesteia şi impactul asupra societăţii.. Tot din prisma ideilor sale porneşte şi teoria marxistă care analizează ce impact are clasa conducătoare asupra clasei muncitoreşti şi inegalităţile care apar între cel două clase din punct de vedere al ierarhiei şi bogăţiei în societate.[1]
În ceea ce priveşte ideile şi prezicerile lui Karl Marx referitoare la o criză financiară accentuată ,urmată de una economică, o încetinire a creşterii economice, problemele capitalismului asupra economiei care duc la o instabilitate economică etc., putem afirma faptul că unele politici publice atât la nivel naţional cât şi internaţional au legătură cu aceste idei chiar şi în zilele noastre, unele politici rămânând chiar în continuare valabile.[2]
În primul rând, referitor la încetinirea creşterii economice şi prezicerea crizei financiare, un exemplu relevant la nivel naţional a fost criza financiară din 2008 din România, criză ce s-a produs după o perioadă de creştere economică. În acest timp apar tot mai mult investiţii străine, care odată cu această criză, situaţia se destabilizează iar aceste companii străine ajung să se retragă.[3] Tot în 2008 putem aminti şi de un colaps economic la nivelul euro în ţări precum Italia, Grecia sau Spania, unde este criticată burghezia pentru faptul că nu a fost în măsură să rezolve această problemă, care se putea extinde şi asupra Uniunii Europene. Acest lucru aminteşte de ideea lui Marx referitoare la instabilitatea atât politică cât şi socială produsă de sistemul capitalist, unde unii angajaţi ajung să fie concediaţi şi de prezicerea sa referitoare la autodistrugerea sistemului capitalist.[4]
În al doilea rând, un alt exemplu ar putea fi ideea lui Marx referitoare la paradoxul supraproducţiei sau subconsumului, unde acesta subliniază faptul că cu cât mai multe persoane sunt retrogadate într-o situaţie financiară precară, cu atât mai puţine persoane vor fi în stare să consume toate serviciile pe care companiile le oferă. Un exemplu relevant pe care un analist economic al Bancii UBS, George Magnus îl oferă ar fi SUA în zilele noastre, unde bunurile pe care companiile le oferă, de exemplu construirea unor locuinţe noi sau vânzarea automobilelor rămân cu nişte procente apropiate de 75%, respectiv 30% sub pragul din 2006. Tot aici este subliniată şi teoria lui Marx conform căreia un “motiv relevant final al acestor crize care se produc ar fi întotdeauna sărăcia şi consumul limitat al maselor”, teorie confirmată de acele grupuri de oameni cu resurse financiare medii şi cerere de consum redus.[5]
Un alt concept care dă popularitate ideilor lui Marx ar fi acela de alienare, mai exact muncitorii sunt transformaţi într-o maşinărie de muncă care poate fi înlocuită oricând, unde respingerea muncii ajunge să crească, iar salariile să scadă. Marx subliniază faptul că munca este sursa valorii, cea care ghidează producţia şi producerea banilor, însă muncitorii sunt exploataţi şi marginalizaţi de sistemul capitalist, munca lor reprezentând obiectivul capitaliştilor de a obţine profit. Un exemplu relevant îl reprezintă Statele Unite ale Americii, unde întâlnim această inegalitate între clase, directorii executivi primind un salariu de peste 725%, spre deosebire de cel al muncitorilor care e unul foarte mic de 5,7%. Tot pe acest palier, un alt exemplu ar putea fi metodele de muncă de la Walmart, unde şi aici forţa de muncă este exploatată, iar practicile de muncă pot compromite bunăstarea şi rolul muncitorilor în interiorul activităţii economice. Metodele de micşorare a preţurilor pe care această companie le oferă clienţilor reprezintă un dezavantaj pentru cei care muncesc, unde condiţiile de lucru nu sunt întocmai potrivnice, iar salariile lasă de dorit.[6]
În concluzie, anumite politici publice reprezentative atât la nivel naţional şi internaţional au legătura cu ideile şi prezicerile lui Marx chiar şi în zilele noastre, unele dintre acestea fiind şi astăzi în continuare valabile atât din punct de vedere economic, social cât şi politic.
[1] Jason, Baker, Karl Marx, Your Ideas Are More Relevant Today!, https://www.linkedin.com/pulse/karl-marx-your-ideas-more-relevant-today-sambadofficial , accesat la data de 2 ianuarie 2024
[2] Will, Kenton, Karl Marx: His Books, Theories, and Impact, https://www.investopedia.com/terms/k/karl-marx.asp, accesat la data de 3 ianuarie 2024
[3] Ionica, Munteanu, The financial crisis 2007-2008: causes and consequences, în MPRA Paper No. 36771, posted (22 February 2012), pp 27-29
[4] Alan, Woods, Ideile lui Karl Marx, https://www.marxist.com/ideile-lui-karl-marx.htm, accesat la data de 2 ianuarie 2024
[5] George, Magnus, Give Karl Marx a Chance to Save the World Economy,
https://georgemagnus.com/give-karl-marx-a-chance-to-save-the-world-economy/, accesat la data de 3 ianuarie 2024
[6] Gowen, Karl Marx’s Perspective on Walmart: Unraveling the Capitalist Giant, https://www.lietaer.com/2023/07/karl-marxs-perspective-on-walmart-unraveling-the-capitalist-giant/, accesat la data de 3 ianuarie 2024
10 Comments
Felicitări! Eseul analizează influența gândirii lui Karl Marx asupra politicii publice contemporane, evidențiind concepte cheie precum crearea "omului nou" și teoria marxistă a claselor sociale. Se accentuează relevanța ideilor marxiste în contextul crizelor financiare și economice, prin analizarea crizei din 2008 din România și a declinului economic din unele țări din zona euro. De asemenea, se investighează concepte precum supraproducția, subconsumul și alienarea muncii, oferind exemple concrete la nivel global, inclusiv în Statele Unite și în organizații corporatiste precum Walmart.
Felicitări! Lucrarea ta aduce în discuție teza lui Marx despre instabilitatea capitalismului și exploatarea muncitorilor, evidențiind discrepanțele salariale și condițiile de muncă precare. Unele politici publice contemporane reflectă încă ideile și prezicerile lui Marx, subliniind valabilitatea acestora în domeniile economic, social și politic. De asemenea, lucrarea ta sugerează că contribuția lui Karl Marx rămâne relevantă și în prezent, influențând modul în care sunt formulate și implementate politici la nivel global.
Eseul oferă o perspectivă asupra modului în care teoria lui Marx continuă să rămână relevantă în analiza problemelor economice și sociale contemporane, reprezentând o contribuție semnificativă la înțelegerea influențelor sale în sfera politicilor publice.
Perspectiva din acest referat aș putea spune că aparține unei persoane pasionate de domeniul analizelor. Forumulările clare , însoțite de exemple , aduc un plus acestei lucrări. Fiind printre cele mai discutate personalități ale zilelor noastre , menționez că ai păstrat o obiectivitate necesară analizei unui om care poate fi privit din multe perspective ale spectrului politic. Articolele folosite sunt recent scrise , de apreciat că nu te-ai orientat spre cele mai vechi de dinaitea secolului al XX-lea , consider eu , în încercarea de a demonstra că politica , personalitatea și imaginea lui Karl Marx s-a păstrat relevantă.
Felicitări, Mădălina! Un referat foarte interesant, despre concepțiile idealiste ale lui Marx și modul în care acesta le vedea aplicabile în viața reală. Dacă facem abstracție de ipocrizia sa, acesta propunea idei benefice muncitorimii, ale cărei venituri erau disproporționale de cele ale marilor directori, de pildă. Da, idei benefice, însă idealiste, dat fiind că natura umană mizează pe o competiție naturală între oameni, astfel egalitatea dintre tepele sociale fiind fundamental imposibilă. De asemenea, foarte interesante paralelele dintre profețiile lui Marx și situația din actualele state, între care și România. Cred că ai făcut o treabă foarte bună în acest sens, oferind exemple relevante pentru subiectul dat. Ți-aș sugera totuși să adaugi câteva note de subsol, întru furnizarea referințelor necesare referatului tău. Din nou, felicitări pentru textul tău!
Referatul e bine structurat, iar exemplele de politici oferite sunt foarte interesante! Aș sublinia, totuși, că atribuirea conceptului omului nou lui Marx nu este întocmai corectă. Marx, deși a conceptualizat felul în care societatea comunistă ar schimba comportamentul și gândirea oamenilor, nu a folosit în scrierile sale sintagma pusă în text între ghilimele, aceasta aparținând mai degrabă ideilor idealiste sau utopice ale unor filozofi precum Hegel sau Rousseau. Marx, alături de Engels, au alcătuit critici extinse pentru socialismul utopic (critci către Owen sau Fourier, de exemplu) și pentru idealismul hegelian (în lucrări precum "Mizeria filosofiei" sau "Teze asupra lui Feuerbach"). Neajunsurile filosofilor ce propuneau modele utopice sau idealiste de societăți proveneau în principal, conform lui Marx, din ignorarea materialismului istoric ca metodă științifică de analiză a evoluției societăților umane. Este, însă, adevărat că au existat ulterior morții lui Marx indivizi categorizați adesea ca marxiști, precum Troțki sau Ceaușescu, care au folosit termenul în scrierile și discursurile lor, de-a lungul secolului al XX-lea.
Felicitări pentru eseu! O structură foarte clară și cursivă a referatului. Mi-a plăcut in mod deoebit evidențierea inegalitații salariale din cazul Walmart.
Imi place modul in care ai evidentiat teoriile lui Marx in raport cu situatiile moderne.
Marx este probabil cel mai cunoscut nume din acest sir lungi de economisti, are in comun cu ei faptul ca nu a fost doar economist, ci a fost si filosof, si sociolog etc. Cred de aceea ca trebuie accentuat rolul fundamental al sau in crearea unei scoli de gandire - ceea ce face ca dupa el economistii sa fie caracterizati ca "marxisti" sau "neomarxisti". desi avem putin spatiu disponibil, pentru intelegerea acestui personaj cheie cred ca trebuie extinsa descrierea biografica - contextul vietii sale, operei (o parte comuna cu Engels), precizate operele lui fundamentale, conceptele precum materialism dialectic, suprastructura, propunerea de desfiintare a proprietatii private, revolutia proletariatului. Inainte de a ajunge la criza economica din 2008, ar trebui sa identificam influenta directa a teoriilor sale asupra istoriei secolului XIX dar mai ales a secolului XX, cand numeroase state ale lumii incepand cu URSS au incercat sau au pretinsa ca incearca sa puna in practica ideile marxiste.
Structura referatului este lăudabilă, iar exemplele de politici oferite sunt incredibil de interesante! Cu toate acestea, trebuie să clarific că atribuirea conceptului de om nou exclusiv lui Marx nu este în întregime corectă. Deși Marx a discutat despre modul în care o societate comunistă ar transforma comportamentul și gândirea oamenilor, el nu a folosit în mod explicit expresia între ghilimele în scrierile sale. În schimb, noțiunea a aparținut unor gânditori idealiști sau utopici precum Hegel sau Rousseau. Marx și Engels, pe de altă parte, au criticat pe larg socialismul utopic (cum ar fi Owen sau Fourier) și idealismul hegelian (așa cum se vede în lucrări precum „Mizerie de filosofie” sau „Teze despre Feuerbach”). Potrivit lui Marx, deficiențele filozofilor care au propus modele utopice sau idealiste de societăți au provenit din nesocotirea lor față de materialismul istoric ca metodă științifică de analiză a dezvoltării societăților umane. Cu toate acestea, este adevărat că indivizii adesea clasificați drept marxişti, precum Troțki sau Ceaușescu, au folosit termenul în scrierile și discursurile lor de-a lungul secolului al XX-lea, după trecerea lui Marx.